Destinaţia, caracteristica şi construcţia generală a binoclului
1. Destinaţia, caracteristica şi construcţia generală a binoclului. Câmpul vizual, scara şi valoarea diviziunii acestuia.
Binoclul este instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, cu ajutorul căruia pot fi văzute obiectele situate la distanță mare față de punctul de observație. Binoclul este principalul instrument optic observator pentru toate armele de luptă și este destinat monitorizării câmpului de luptă, identificării și studierii țintelor, măsurării unghiurilor orizontale și verticale și corectării tragerii.
În timpul de față există o scară largă de binocluri prismatice.
Binoclul se păstrează într-o carcasă specială, în interiorul căreia există cuiburi pentru chiuveta oculară de rezervă și filtre de culoare (lentile portocalii sau galben-verzi) care se pun pe oculare.
Setul binoclului include: binoclul, husă de umăr, chiuveta de rezervă, filtre de lumină în cadru (2 buc.), capacul ocularului cu curea pentru purtat, șervețel flanel 200 x 200 mm.
Binoclul se compune din două lunete (monocluri) conectate printr-o șarnieră (balama). Monoclurile sunt conectate astfel încât atunci când se rotesc în jurul axei balamalei, axele lor optice și axa balamalelor sunt întotdeauna paralele una cu cealaltă.
În construcția binoclurilor militare se folosesc prisme porro, din această cauză binoclurile sunt mai scurte, ușoare și au un câmp vizual mai mare în comparație cu binoclurile obișnuite.
Distanța dintre pupilele ochilor noștri, măsurată din centrul pupilelor în timp ce ochii sunt focalizați pe infinit este distanța interpupilară. Această distanță variază de la o persoană la alta. Dacă privim la un obiect apropiat, distanța interpupilară scade. Termenul se aplica si in cazul binoclurilor, reprezentând distanta dintre centrele pupilelor de ieșire.
Pentru a beneficia din plin de avantajele binoclului trebuie ca cele 2 distanțe interpupilare amintite mai sus să coincidă. Din această cauză distanța interpupilară la binocluri poate fi modificata prin apropierea sau depărtarea celor două tuburi care compun binoclul. Binoclurile au o scală care măsoară valoarea curenta a distanței interpupilare.
Pentru focalizarea binoclului după ochi, este necesar de selectat în teren un obiect la distanță cu contururi clare. Ochelari, cine poartă, se scot. De vizat obiectul prin unul din ocularele binoclului (celălalt ochi nu se acoperă). De rotit tubul ocular, pentru a obține cea mai clară imagine. De făcut același lucru cu celălalt ocular - pentru celălalt ochi. După ce s-a făcut acest lucru, de memorizat poziția ambelor tuburi oculare pentru ce ne folosim de scara cu diviziuni. (În imaginea de mai jos este prezentată imaginea obiectului până și după reglare).
Construcția binoclului B-12 cu mărire 12x și câmp vizual 6°.
1 - filtru de lumină în cadru;
2 - ocular
3 - reticulul în cadru;
4, 5 - prisme de răsturnare a imaginii;
6 - axa internă;
7 - manșon exterior;
8 - corpul monocularului din dreapta;
9 - cauciuc lipit;
10 - suportul obiectivului;
11 - deținătorul obiectivului;
12 - inel excentric;
13 - inel de strângere;
14 - căpăcelul obiectivului;
15, 17 - știft;
16, 18 - capac;
19 - diafragmă;
20 - piulița șarnierei.
Caracteristicii de bază a binoclului sunt câmpul vizual și puterea de mărire. Mărirea – este raportul între dimensiunea reală a obiectului pe care îl vizualizăm și dimensiunea sa mărita prin binoclu. Cu o mărire de 10x, un obiect la 1000 m. distantă apare ca si cum ar fi văzut de la 100 m. cu ochiul liber. Un binoclu cu o mărire de până la 10x va putea fi ținut în mână și ne va oferi imagini nemișcate, dar la cele de peste 12x orice tremurat al mâinii va fi simțit în timpul observării.
În termeni simpli, puterea de mărire e o măsură care arată de câte ori mai aproape se poate vedea un obiect printr-un binoclu (sau lunetă) față de cum se vede cu ochiul liber. Câmpul vizual.
Deosebim câmpul vizual unghiular (unghiul vizibil al spațiului, observat în dispozitiv) și câmpul vizual liniar (lățimea zonei vizibile a imaginii la o distanță de o mie de metri).
Spațiul pe care îl putem vedea cu ajutorul binoclului se numește câmpul vizual. Acesta poate fi reprezentat sub formă de unghiular (câmp vizual de unghi) sau liniar (câmp liniar de vedere la 1000 m.). Relația dintre ele este ilustrată în imaginea de mai jos:
Câmpul vizual unghiular ne spune ce unghi este vizualizat în ochii noștri de binoclu, exprimat mai des în grade. Câmpul vizual liniar este dat în metri pentru 1000 de metri (în Europa și Asia) sau în footh (ft) la 1000 de yarzi (yd) (în SUA). (Notă: 1 footh (ft) = 0,3048 m., 1 yard (yd) = 0, 914399 m.).
Pentru a calcula câmpul vizual în metri la 1000 de metri, câmpul vizual unghiular trebuie să fie înmulțit cu 17,5. Astfel, de exemplu: binoclurile, ale căror câmpuri de vedere sunt de 6 grade, vor avea un câmp liniar de vedere 6 * 17,5 = 105 metri la 1000 de metri. Binoclurile cu un câmp de 2,5 grade vor avea un câmp liniar de vizualizare de 2,5 * 17,5 = 43,75, care este de 44 de metri la 1000 de metri
Câmpul vizual este strâns legat de puterea de mărire a binoclului. O putere mare de mărire înseamnă un câmp vizual îngust. Câmpurile largi sunt de dorit în special în cazul obiectelor aflate în mișcare.
Reticulul binoclului este format dintr-o lamă de sticlă cu feţele plane şi paralele, având gradate pe faţa dinspre ocular scale de măsurat, care este plasată în monocularul drept.
Prețul unei diviziuni mari a rețelei (între hașurile lungi vecine sau între două cruciulițe) este de 0-10 miimi; prețul unei diviziuni mici de rețea (între hașura lungă și hașura scurtă sau între o cruciuliță și hașură) este 0-05 miimi.
2. Pregătirea binoclului pentru funcţionare. Ordinea de observare şi măsurare a unghiurilor orizontale şi în plan vertical. Îngrijirea binoclului şi păstrarea acestuia.
Pregătirea binoclului pentru funcţionare.
Înainte de a trece la executarea efectivă a măsurătorilor este necesară pregătirea binoclului pentru lucru, pregătire care se face în următoarea succesiune:
- deşurubează până la refuz ambele manşoane de reglare în cazul în care observatorul nu cunoaşte valoarea ametropiei ochilor săi;
- priveşte cu amândoi ochii deschişi prin binoclu la un obiect situat la o distanţă de minimum 200 m;
- se aşează palma pe lentila obiectivului din dreapta;
- privind prin ocularul stâng cu ochiul stâng se roteşte inelul de focalizare al obiectivului din stânga până când se obţine o imagine clară a obiectivului vizat;
- se ia palma de pe obiectivul din dreapta şi se acoperă obiectivul din stânga;
- privind prin ocularul drept cu ochiul drept se roteşte inelul de focalizare al obiectivului din dreapta până când se obţine o imagine clară a obiectivului vizat;
- astfel se stabileşte numărul de dioptrii necesare reglării binoclului, în funcţie de ametropia ochilor observatorului;
- se citeşte scala dioptriilor pentru fiecare ochi şi se memorează în vederea unei folosiri ulterioare a binoclului atât pe timp de zi cât şi pe timp de noapte;
- se stabileşte distanţa dintre oculare după distanţa pupilară a observatorului. dacă distanţele dintre centrele pupilelor ochilor observatorului şi axele optice ale monocularelor nu coincid se obţine fenomenul de dublare a imaginilor;
- reglarea se execută prin rotirea monocularelor în jurul şarnierei până când imaginea obiectului se vede fără dublare ca un singur cerc;
- în urma acestei operaţii binoclul este reglat.
ATENŢIE ! Folosirea timp îndelungat a binoclului sau a altor aparate de vedere, cauzează oboseala ochilor, reducând eficienţa observării.
Măsurarea unghiurile în planurile orizontale și verticale.
Pentru măsurarea unghiurilor între 2 obiecte din teren este necesar de a îndrepta binoclul în așa mod ca unul din ele să fie la intersecția scalei orizontale și verticale. Calculând numărul de gradații până la celălalt obiect aflăm unghiul în miimi între ele, după cum este arătat în imagine.
Măsurarea unghiului orizontal in cazul in care valoarea unghiului nu depășește 1-00 se face astfel:
a) se aduce centrul scării reticulare pe unul din puncte;
b) se citește valoarea unghiului in dreptul celuilalt punct, apreciindu-se și valorile mai mici de 0-05.
În cazul în care unghiul depășește valoarea de 1-00, măsurarea se face pe porțiuni.
Măsurarea unghiului vertical se face astfel:
a) se aduce scara verticală pe obiectul de măsurat cu încrucișarea reticulară la bază;
b) se citește la partea superioară valoarea unghiului, apreciindu-se valorile mai mici de 0-05.
Determinarea distanței până la un obiectiv se poate face cu ajutorul binoclului numai în cazul când sunt cunoscute dimensiunile obiectivului sau ale obiectului care se găsește în imediata apropiere a acestuia.
Pentru determinarea distanței se procedează astfel:
a) se măsoară unghiul sub care se vede obiectivul prin reticul în gradații de miimi;
b) numărul de metri care exprimă dimensiunile obiectivului se împarte la numărul de miimi rezultat;
c) rezultatul obținut se înmulțește cu 1000, rezultatul va fi distanța căutată în metri.
(vezi Tema1, Ședința 4)
Exemplu de calcul: înălțimea pilonului telegraf este de 6 m. și se observă cu binoclul sub un unghi de 0-03. Distanța până la pilon va fi în acest caz: (6/3)*1000=2000м.
Pentru determinarea abaterilor spargerilor sau urmelor luminoase față de țintă trebuie să se mențină ținta în mijlocul reticulului binoclului. În momentul apariției spargerii sau a trecerii urmei luminoase pe lângă țintă se proiectează poziția spargerii sau a urmei luminoase pe cele doua scări ale reticulului și se determină mărimea abaterilor.
Îngrijirea binoclului şi păstrarea acestuia.
La reglarea clarității imaginii manșoanele de rotit lin, fără forțare. După lucrul cu binoclu pe timp umed de șters minuțios și de uscat. Ocularele de șters cu șervețel moale și curat, mai bine cu șervețel flanel prin rotații circulare. De evitat lovituri, aflarea directă în ploaie și zăpadă.
Binoclul se păstrează în husa de umăr în stare uscată și curată. Este interzisă păstrarea binoclului în apropierea mijloacelor de încălzire.
Principală 
(vezi Tema1, Ședința 4)
