1. Destinaţia, părţile componente şi caracteristicile de luptă ale pistolului-mitralieră Kalaşnikov.
Pistolul-mitralieră cal. 7,62mm modernizat şi 5,45mm este o armă individuală destinată pentru nimicirea forţei vii a inamicului. Pentru nimicirea adversarului în lupta corp la corp la pistolul-mitralieră se pune baioneta-pumnal.
Muniţiile folosite
Pentru tragerea din pistol-milralieră AKM se folosesc cartușe 7.62 mm x 39, model a.1943 cu gloanțe obișnuite (cu miez de otel), trasoare (culoare verde), perforant-incendiare (culoare neagra cu brâu roşu) şi cu gloanțe incendiare (cu brâu roșu).
Cartușele se ambalează in lăzi de lemn:
- într-o lada -1320 cartușe (doua cutii de tabla zincata);
- într-o cutie - 660 cartușe;
- într-un pachet - 20 cartușe.
Denumirea și destinația cartuşelor
Cu glonţ obişnuit (cu miez de otel) 7,62 mm ПС чж. обр. 43 - destinat pentru nimicirea forţei vii a inamicului ce se află pe teren deschis sau după un adăpost uşor şi tehnicii neblindate (automobile, motociclete s.a.). Glonţul străpunge casca la distanţa de 900 m şi vesta antiglonţ - la 600 m; asupra ţintelor aeriene (avioane, elicoptere, paraşutişti) tragerea e eficientă la 500 m.
Cu glonţ trasor 7,62 mm T - 45 чж. обр. 43 (culoare verde) - destinat pentru indicarea obiectivelor si corectarea focului, precum şi nimicirea forţei vii a inamicului. Distanţa de trasare până la 800 m. Tragerea cu gloanţe trasoare alternează cu cele obişnuite (peste 4-5 gloanţe).
Cu glonţ perforant-incendiar 7,62 mm БЗ чж. обр. 43 (culoare neagra cu brâu roşu) - destinat pentru lovirea obiectivelor uşor blindate, precum şi pentru aprinderea lichidelor inflamabile ce se află după blindajul străpuns. Glonţul străpunge 7 mm. de blindaj la distanţa de 200 m.
Cu glonţ incendiar 7,62 mm 3 чж. обр. 43 (cu brâu roşu) - destinat pentru aprinderea lichidelor inflamabile în ambalaj de metal cu grosimea pereţilor de până la 3 mm, precum si materialelor uşor inflamabile (acoperiş de paie, iarbă uscată ş.a.) până la distanţa de 700 m. Glonţul incendiar este concomitent şi trasor.
Părțile componente AKM (AK-74).
- țeava cu cutia închizătorului, cu aparatele de ochire si patul;
- capacul cutiei închizătorului;
- portînchizătorul cu pistonul de gaze;
- închizătorul;
- recuperatorul;
- tubul de gaze cu apărătoarea mâinii;
- mecanismul de dare a focului;
- ulucul;
- încărcătorul;
- baioneta-pumnal.
Din completul pistolului mitralieră mai fac parte cureaua de purtare și portîncărcătorul. 2. Demontarea incompletă şi montarea.
Demontarea:
a) se scoate încărcătorul de la armă;
b) se verifică dacă lipseşte cartuşul în detunător;
c) se scoate penarul de accesorii;
d) se scoate vergeaua de la armă;
e) se demontează capacul cutiei închizătorului;
f) se demontează recuperatorul de la armă;
g) se demontează portînchizătorul împreună cu închizătorul;
h) se demontează închizătorul de la portînchizător;
i) se demontează apărătoarea mâinii stângi cu tubul de gaze.
Montarea se execută în ordinea inversă a demontării:
a) se montează tubul de gaze cu apărătoarea mâinii;
b) se montează închizătorul la portînchizător;
c) se montează portînchizătorul împreună cu închizătorul la cutia închizătorului;
d) se montează recuperatorul;
e) se montează capacul cutiei închizătorului;
f) se dezarmează cocoşul şi se pune piedica de siguranţă;
g) se montează vergeaua;
h) se introduce penarul în locaşul patului armei;
i) se pune încărcătorul la armă.
3. Măsurile de siguranţă la mânuirea pistolului-mitralieră şi cartuşelor.
Studierea şi respectarea regulilor şi măsurilor de securitate în timpul mânuirii armamentului, muniţiilor şi a mijloacelor de imitare urmăreşte scopul de a preîntâmpina anumite accidente în timpul serviciului, şedinţelor de tragere şi mânuirilor zi de zi.
Securitatea în timpul mânuirii armamentului şi muniţiilor se asigură prin:
disciplina înaltă a întregului personal ;
cunoaşterea temeinică a construcţiei armei, regulilor de tragere, precum şi mânuirea iscusită a armei în diverse condiţii;
starea bună şi pregătirea corectă a armelor şi muniţiilor pentru tragere;
pregătirea metodică înaltă a conducătorilor şedinţelor de tragere (atât de antrenament cât şi în luptă).
Măsurile de siguranţă.
1. Armele şi muniţiile pentru petrecerea lecţiilor şi tragerilor se eliberează numai cu permisiunea (la ordinul) conducătorului de tragere. Primind arma,militarul trebuie să se convingă personal, că arma nu este încărcată şi este asigurată.
2. Pentru conducerea şi deservirea tragerilor, asigurarea măsurilor de securitate în timpul petrecerii lor prin ordin pe subunitatea se numesc: conducătorul tragerilor (din efectivul serviciului, subunităţii), distribuitorul de muniţii, medicul de serviciu, soră medicală, observator superior al cordonului de siguranţă şi alte persoane necesare.
3. La tragere, personalul se prezintă în ţinuta de zi şi execută exerciţiile cu arma întărită după ei. Persoanele după care nu sunt întărite arme, trag din arma din dotare în stare bună şi adusă la bătaia normală.
4. Se interzice aplicarea şi folosirea armei, dacă în urma acestei acţiuni pot avea de suferit persoane străine.
5. În toate cazurile de aplicare şi folosire a armei de foc militarul este dator să ia toate măsurile posibile pentru a asigura securitatea cetăţenilor, precum şi pentru a acorda asistenţa medicală urgentă victimelor.
Aplicarea armei este măsură extremă şi la ea se apelează numai în cazuri excepţionale.
4. Destinaţia şi construcţia pieselor şi mecanismelor pistolului-mitralieră.
Ţeava serveşte la imprimarea direcţiei de mişcare a glonţului, iar ghinturile ţevii servesc la imprimarea mişcării de rotaţie a glonţului în jurul axei proprii.
La interiorul ţevii deosebim: camera cartuşului, conul de forţare, partea ghintuită a ţevii. La exteriorul ţevii deosebim:
a) partea filetată care serveşte pentru montarea manşonului;
b) baza cătării cu umăr pentru vergea, sania cătării şi fixator cu arc;
c) orificiul pentru evacuarea gazelor;
d) camera de gaze;
e) inel de legătură;
f) baza înălţătorului cu arcul lamelar, foiţa înălţătorului, cursorul, retezătura dinapoia ţevii cu tăietura pentru gheara extractoare – culata.
Cutia mecanismelor - serveşte pentru îmbinarea pieselor şi mecanismelor armei, pentru asigurarea închiderii canalului ţevii cu închizătorul şi închiderii închizătorului. În cutia închizătorului se găseşte mecanismul de dare a focului. La exterior deosebim: mânerul pistol, patul, garda trăgaciului cu zăvorul închizătorului. La interior deosebim:
a) praguri de armare;
b) nervuri şi praguri directoare pentru portînchizător;
c) aruncătorul de tuburi;
d) prag pentru gheara încărcătorului;
e) şanţ pentru călcâiul tijei recuperatorului;
f) şanţ pentru capacul cutiei închizătorului;
g) coada pentru fixarea patului;
h) orificii pentru axele mecanismului de dare a focului;
i) fereastra pentru încărcător;
j) fereastra pentru trăgaci.
Aparatele de ochire servesc pentru executarea ochirii cu arma pe timpul tragerii asupra obiectivelor aflate la diferite distanţe.
Înălţătorul se compune din: baza înălţătorului, arcul lamelar, foiţa înălţătorului, cursorul.
Cătarea este înşurubată pe sania cătării şi are marcat pe ea „linia de credinţă”.
Capacul cutiei mecanismelor fereşte de murdărie piesele şi mecanismele care se găsesc în cutia mecanismelor.
În dreapta deosebim tăietura în trepte pentru mânerul de armare și aruncarea tuburilor.
În spate deosebim fereastra pentru pragul recuperatorului.
Patul şi mânerul pistol servesc la mânuirea mai uşoară a armei.
La pat deosebim: inel pentru cureaua de purtare, locaş pentru accesorii, talpa patului confecţionată din metal cu capac deasupra locaşului pentru accesorii.
Portînchizătorul cu pistonul de gaze - serveşte pentru punerea în funcţiune a închizătorului şi a mecanismului de dare a focului. Portînchizătorul are:
a) canal pentru recuperator;
b) canal pentru închizător;
c) prag de siguranţă;
d) şanţuri pentru mişcarea închizătorului;
e) prag pentru declanşarea braţului lung al autodeclanşatorului;
f) mâner de armare;
g) şanţ profilat;
h) şanţ pentru aruncătorul de tuburi;
i) pistonul de gaze.
Închizătorul - serveşte pentru împingerea cartuşului în camera cartuşului, închiderea canalului ţevii, percutarea capsei, extragerea tubului din camera cartuşului.
Se compune din: corpul închizătorului, percutorul cu vârf, la care deosebim scobitura pentru ax și extractorul cu arc. La corpul închizătorului deosebim:
a) lighenaş;
b) locaş pentru extractor;
c) două praguri de armare;
d) prag director;
e) şanţ longitudinal pentru trecerea aruncătorului de tuburi;
f) orificii pentru axul percutorului şi extractorului;
g) canal pentru percutor.
La extractorul cu arc deosebim: gheara extractorului, locaş pentru arc, scobitura pentru ax.
Recuperatorul serveşte la aducerea portînchizătorului cu închizătorul în poziţia dinainte.
Se compune din: arcul recuperator, tija de ghidare, tija mobilă și mufa.
La tija de ghidare deosebim: prag de sprijin pentru arc, călcâi cu praguri pentru fixarea la cutie, prag pentru menţinerea capacului.
Tubul de gaze cu apărătoarea mâinii - serveşte pentru apărarea mâinilor militarilor de arsuri pe timpul tragerii şi pentru dirijarea mişcării pistonului de gaze.
Mecanismul de dare a focului - serveşte pentru eliberarea cocoşului de pe nuca autodeclanşatorului sau de pe nuca de armare, lovirea percutorului, asigurarea executării focului automat sau a focului lovitură cu lovitură, încetarea tragerii, preîntâmpinarea tragerii când închizătorul nu este închis, asigurarea armei. Se compune din:
a) cocoşul cu arcul de armare;
b) încetinitorul cocoşului (în imagine e denumit Întârzietor);
c) trăgaciul;
a) agăţătorul pentru tragerea foc lovitură cu lovitură;
b) autodeclanşatorul cu arcul său;
c) piedica de siguranţă. Cocoşul cu arcul de armare, serveşte pentru lovirea percutorului şi se compune din: nuca de armare, nuca autodeclanşatorului, buloane şi orificiul pentru ax.
Încetinitorul (întârzietorul) cocoşului, serveşte pentru încetinirea mişcării cocoşului înainte, în scopul îmbunătăţirii grupării pe timpul executării focului automat şi este compus din: pragul din faţă, pragul dinapoi cu zăvor, orificiul pentru ax.
Trăgaciul serveşte pentru menţinerea cocoşului pe nuca de armare şi pentru eliberarea lui de pe această nucă. Este compus din: prag profilat, orificiul pentru ax, praguri dreptunghiulare, coadă.
Agăţătorul pentru tragerea foc lovitură cu lovitură serveşte pentru menţinerea cocoşului după executarea loviturii în poziţia extremă dinapoi, dacă pe timpul tragerii foc lovitură cu lovitură se continuă apăsarea pe trăgaci. Se compune din: arc, orificiul pentru ax, locaş pentru sectorul piedicii de siguranţă.
Autodeclanşatorul cu arcul său serveşte pentru eliberarea automată a cocoşului de pe nuca autodeclanşatorului la tragerea în serii, precum şi pentru preîntâmpinarea eliberării cocoşului, atunci când canalul ţevii şi închizătorul nu sunt închise. Se compune din: nuca autodeclanşatorului, orificiul pentru ax, pârghia autodeclanşatorului, arc.
Piedica de siguranţă serveşte pentru punerea armei la foc automat sau foc lovitură cu lovitură şi pentru asigurarea acestuia. Se compune din: sector de buloane, pârghia piedicii de siguranţă.
Ulucul - serveşte pentru mânuirea armei şi pentru protejarea mâinii militarului împotriva arsurilor.
Încărcătorul - serveşte pentru încărcarea cartuşelor şi pentru trimiterea lor în cutia închizătorului. Se compune din: corp, capac, placa opritoare, arc, ridicătorul de cartuşe.
Baioneta pumnal se pune la armă când se întrevede necesitatea nimicirii adversarului în lupta corp la corp.
Accesoriile servesc pentru demontarea, montarea, curăţirea şi ungerea armei. Ele cuprind: vergeaua, peria, dornul, penarul, cap câlţi, şurubelniţa, bulonul, bidonaşul.
5. Principiul de funcţionare a mecanismului automat. Poziţia pieselor şi mecanismelor până la încărcare şi funcţionarea la încărcare şi la tragere.
Funcţionarea automată a pistoalelor mitralieră AKM, AK-74 şi a puştilor mitralieră RPK şi RPK-74 se bazează pe principiul împrumutului de gaze şi forţei arcului recuperator.
În timpul mișcării glontelui prin canalul țevii o parte de gaze se strecoară în camera de gaze. Sub acțiunea lor portînchizătorul se mișcă înapoi până la limită, comprimând arcul recuperator. Pe parcurs are loc deschiderea canalului țevii, armarea cocoșului și aruncarea tubului cartușului. Întoarcerea în poziția inițială are loc sub acțiunea arcului recuperator. În timpul mișcării se efectuează extragerea următorului cartuş din încărcător, introducerea lui în camera cartuşului (detunător) și închiderea canalului ţevii.
Poziţia pieselor şi mecanismelor. a) arma descărcată și asigurată.
Portînchizătorul în poziția inițială (dinainte), cocoșul dezarmat, detunătorul gol, țeava închisă, toate arcurile dezamorsate, piedica de siguranţă în poziția de sus. Piedica de siguranţă nu permite mișcarea portînchizătorului înapoi și blochează trăgaciul. Tragerea e imposibilă chiar dacă în detunător este cartuș.
b) încărcarea armei.
Se pune încărcătorul cu cartușe, piedica de siguranță se trece în una din pozițiile de jos («ОД» sau «АВ»), portînchizătorul se trage la sine până la limită și se eliberează pentru mișcare liberă înainte sub forța arcului recuperator. În timpul mișcării înapoi are loc înarmarea cocoșului, în timpul mișcării înainte se extrage următorul cartuş din încărcător, cartușul se introduce în detunător și se închide canalul ţevii.
Dacă în detunător este cartuș sau tub, după deschiderea canalului țevii în momentul înarmării cocoșului se extrage și se aruncă cartușul sau tubul din detunător. Cocoșul se menține pe nuca de înarmare a trăgaciului. Dacă după încărcarea armei piedica de siguranță se trece în poziția de sus (asigurat), pârghia piedicii de siguranță blochează trăgaciul, cocoșul rămâne înarmat.
Închiderea canalului țevii se efectuează la sfârșitul mișcării portînchizătorului înainte prin rotirea închizătorului în jurul axei sale și fixarea pragurilor de armare (două) a închizătorului în pragurile de armare ale cutiei mecanismelor.
Deschiderea are loc la începutul mișcării portînchizătorului înapoi.
c) executarea tragerii lovitură cu lovitură.
Pentru tragerea lovitură cu lovitură piedica de siguranță se trece în poziția «ОД» (poziția de jos). Pârghia piedicii de siguranță deblochează trăgaciul. La apăsarea trăgaciului cocoșul se eliberează de pe nuca de înarmare a trăgaciului și sub acțiunea arcului de armare lovește percutorul închizătorului. La lovirea capsei cartuşului de către percutor are loc aprinderea încărcăturii capsei. De la ea se aprinde încărcătura de pulbere a cartuşului. Sub acţiunea gazelor glonţul începe mişcarea prin canalul ţevii. În momentul când glonţul a trecut de orificiul din canalul ţevii, o parte din gaze trec în tubul de gaze unde acţionează asupra pistonului de gaze imprimând portînchizătorului mișcare înapoi. În timpul mișcării are loc înarmarea cocoșului, extragerea și aruncarea tubului.
Până la eliberarea trăgaciului după executarea loviturii cocoșul se menține în poziția extremă dinapoi de agățător, ce nu permite următoarea lovitură până la eliberarea trăgaciului. După eliberarea trăgaciului cocoșul trece pe nuca de armare a trăgaciului.
d) executarea tragerii în serii (automat).
Tragerea în serii se execută în poziția piedicii de siguranță «AB» (poziția din mijloc). Pârghia piedicii de siguranță blochează agățătorul. La apăsarea trăgaciului cocoșul se eliberează de pe nuca de înarmare a trăgaciului și sub acțiunea arcului de armare lovește percutorul închizătorului. În continuare procesul de tragere este dirijat de autodeclanșator și urmează până la eliberarea trăgaciului.
Autodeclanşatorul cu arcul său serveşte pentru eliberarea automată a cocoşului de pe nuca autodeclanşatorului, precum şi pentru preîntâmpinarea eliberării cocoşului, atunci când canalul ţevii şi închizătorul nu sunt închise.
Notă: Încetinitorul cocoşului (în imaginea de pe pagina 14 numit întârzietor), serveşte pentru încetinirea mişcării cocoşului înainte, în scopul îmbunătăţirii grupării pe timpul executării focului automat.
6. Controlul şi pregătirea pistolului-mitralieră şi cartuşelor pentru tragere.
Pentru verificarea gradului de funcţionare a armelor, a stării de curăţire şi a pregătirii pentru tragere se face controlul armei, al încărcătorului armei şi al accesoriilor. Controlul armamentului, încărcătoarelor, benzilor și munițiilor de orice fel se execută obligatoriu la toate ședințele de pregătire și instrucție, înaintea plecării la instrucţie, la sfârșitul fiecărei ore și zile de instrucție. Defectele constatate la arme, încărcătoare şi accesorii trebuie remediate imediat. Dacă ele nu vor fi remediate cu mijloacele unităţii, se trimit la reparaţii.
În vederea executării tragerilor armamentul de infanterie, munițiile vor fi supuse controlului tehnic și executării întreținerii tehnice nr.1.
Controlul armamentului portativ.
1. La executarea controlului zilnic se constată existenţa tuturor pieselor armei, se verifică dacă suprafeţele pieselor exterioare prezintă urme de rugină, zgârieturi, ciocănituri şi alte defecte care pot conduce la funcţionarea defectuoasă a mecanismelor armei. De asemenea se verifică gradul de ungere al pieselor care se văd fără a necesita demontarea armei. Se constată dacă există: încărcătoarele; baioneta-pumnal; accesoriile; geanta portîncărcătoare.
2. Controlul armei înainte de plecarea la instrucţie şi în situaţiile de luptă, se execută ca şi controlul zilnic, verificându-se dacă înălţătorul şi cătarea sunt în stare bună de funcţionare. Se controlează dacă în canalul ţevii nu există obiecte străine, se verifică dacă piesele şi mecanismele armei funcţionează corect.
3. Verificarea stării înălţătorului se face pentru a vedea dacă deplasarea cursorului se face lin şi dacă zăvorul acestuia blochează cursorul în poziţia stabilită. De asemenea se verifică dacă arcul menţine cu siguranţă foaia înălţătorului, crestătura foii înălţătorului să nu prezinte ştirbituri.
4. Se verifică cătarea să nu fie îndoită şi să fie bine prinsă în baza cătării. Se
verifică dacă linia de pe apărătoarea cătării coincide cu linia de pe baza cătării, apărătoarea să fie bine fixată.
5. Pentru verificarea funcţionării corecte a pieselor şi mecanismelor se procedează astfel: arma cu încărcătorul nemontat se dezasigură şi apoi se trage de mânerul de armare, portînchizătorul în poziţia maximă dinapoi, după care este lăsat liber; portînchizătorul trebuie să revină cu putere în poziţia iniţială; se repetă manevrarea ţinând trăgaciul apăsat iar după ce portînchizătorul a ajuns în poziţia dinainte se eliberează trăgaciul – trebuie să se audă o ţăcănitură (cocoşul ieşind de sub gheara înălţătorului s-a oprit pe pragul profilat al trăgaciului); cu mecanismele în această poziţie se asigură arma şi se apasă pe trăgaci – coada trăgaciului nu trebuie să se deplaseze înapoi.
6. În timpul curăţării se verifică fiecare piesă şi mecanism pentru a se constata eventualele ciocănituri, îndoituri, depuneri de rugină şi murdărie pe piesele metalice, iar la piesele de lemn să nu existe lovituri şi crăpături. Se acordă o deosebită atenţie stării canalului ţevii, camerei de gaze, tubului de gaze şi pistonului de gaze.
7. La controlul accesoriilor se verifică:
a) înşurubarea şi deşurubarea cu uşurinţă a vergelei şi starea secţiunilor ei;
b) înşurubarea corectă la vergea a capului – câlţi şi periei;
c) înşurubarea etanşă a capacului bidonaşului;
d) şurubelniţa şi alezorul dacă prezintă ştirbituri, îndoiri sau pete de rugină;
e) dornul dacă este drept şi nu are vârful rotunjit.
8. Militarii sunt obligaţi să raporteze imediat toate defectele constatate în timpul controlului armei şi accesoriilor.
Măsurile de securitate la şedinţele de tragere de antrenament şi de luptă.
Securitatea în timpul petrecerii şedinţelor de tragere se asigură prin organizarea corectă a şedinţelor de tragere şi a măsurilor de siguranţă în vigoare, disciplina înaltă a instruiţilor. Persoanele, care nu cunosc măsurile de securitate, construcţia armamentului, la tragere nu sunt admise. Persoanele numite pentru organizarea şi petrecerea şedinţelor de tragere, poartă întreaga răspundere pentru îndeplinirea întocmai a măsurilor de securitate la mânuirea armamentului şi muniţiilor de către subalterni, şi instruiţi. Pentru asigurarea măsurilor de securitate, flecare instruit trebuie ca înaintea fiecărei lecţii să efectueze examinarea minuţioasă a armei, a muniţiilor, pentru a se convinge, că arma nu este încărcată şi printre cartuşele de instrucţie nu sunt de luptă şi oarbe. Din primele zile militarii trebuie învăţaţi:
- să deosebească cartuşele de luptă de cele de instrucţie şi oarbe;
- înainte de începerea tragerilor e necesar de verificat canalul ţevii el trebuie să fie curat şi în el nu trebuie să fie corpuri străine, (ca pământ, nisip, cârpe etc). Dacă se descoperă unele ne funcţionări sau deteriorări ale armei, se raportează imediat conducătorului tragerilor sau al şedinţei;
- după primirea muniţiilor trebuie personal de verificat cantitatea şi starea lor;
- orice mânuire (manipulare), încărcare şi descărcare se efectuează numai la comanda conducătorului tragerii (şedinţei);
- în tir sau pe câmpul de tragere, focul se deschide numai cu permisiunea şi la comandă _ conducătorului tragerilor (şedinţei);
- la introducerea încărcătorului în minerul pistolului nu se loveşte (la aplicarea unor lovituri puternice asupra încărcătorului poate exploda al doilea cartuş de sus), dar se împinge uşor cu degetul mare al mânii stângi până la ţăcănitul specific;
- în timpul tragerii graba şi nervozitatea sânt inadmisibile.
- arma se dezasigură numai după-comanda „Foc".
- încărcarea armei pe aliniamentul de tragere se permite numai după semnalul „Foc".
- după încetarea tragerii arma se descarcă şi se verifică. Muniţiile rămase imediat se întorc distribuitorului de muniţii (conducătorului tragerii).
- focul încetează imediat de sine stătător sau la comanda conducătorului tragerii în următoarele cazuri:
- la apariţia oamenilor, maşinilor, animalelor în câmpul de ţinte, avioanelor şi helicopterelor la înălţimi mici deasupra tragerilor;
- ridicarea fanionului alb (noaptea - felinarul) la punctul de comandă;
- apariţia incendiului cauzat de tragere;
- primirea semnalului de pericol în cazul continuării tragerii de la postul cordonului de siguranţă, dispariţia legăturii cu adăpostul în care se află oameni;
- pierderea orientării de către trăgători, îndeosebi noaptea;
- daca a avut loc vre-un incident de tragere la cineva din trăgători despre care fapt se raportează imediat conducătorului tragerilor printr-un semnal convenţional.
Pentru încetarea focului se dă comanda: „Încetaţi tragerea" şi se ridică fanionul alb (se aprinde felinarul alb) în locul celui roşu. De la comanda „Încetaţi tragerea" până la comanda „Foc" se interzice tuturor persoanelor să se găsească la aliniamentul de deschidere a focului şi să se apropie de armele lăsate pe el.
Se interzice categoric:
- a încărca arma cu cartuşe de luptă sau oarbe până la comanda conducătorului tragerii şi semnalul „Foc”;
- a îndrepta arma, indiferent de faptul dacă e încărcată sau nu, în direcţia oamenilor sau în direcţia apariţiei lor posibile şi în spatele tirului;
- a lăsa arma încărcată la aliniamentul de tragere sau în orice alt loc, precum şi a o transmite altor persoane;
- a folosi cartuşe, precum şi petarde şi grenade fumigene sau alte mijloace de imitaţie detectate;
- a folosi dispozitive de tragere cu cartuşe oarbe cu filetul defectat şi tragerea cu cartuşe oarbe din armamentul de instrucţie;
- a trage cu cartuşe oarbe asupra ţintei vii, tehnicii de luptă, construcţiilor la o distanţă mai mică de 50 m, precum şi a aplica petarde şi grenade fumigene în localităţi;
- a folosi petarde cu fitilul scurtat sau în stare rea şi a reţine-petardele în mână după aprinderea fitilului;
- a trage din pistoalele de semnalizare şi a folosi cartuşe reactive când unghiul de tragere e mai jos de 40-45°.
7. Reţinerile posibile şi defecţiunile pistolului-mitralieră, metodele de înlăturare a acestora.
Când arma este mânuită în mod corect şi întreţinută în bune condiţii, piesele şi mecanismele ei funcţionează sigur şi fără incidente timp îndelungat. Totuşi din cauza murdăriei mecanismelor, a uzurii pieselor şi a mânuirii neatente a armei, precum şi atunci când cartuşele sunt defecte, se pot produce incidente în timpul tragerii.
Incidentul care s-a produs în timpul tragerii se încearcă a se remedia prin reîncărcare după care se continuă tragerea. Dacă incidentul nu a fost remediat, se identifică cauzele şi se remediază conform tabelei.
Incidente de tragere la pistolul mitralieră, puşca automată, puşca mitralieră şi puşca semiautomată cu lunetă.
8. Curăţirea şi deservirea după tragere.
Armamentul portativ trebuie ţinut în perfectă stare de funcţionare şi gata de întrebuinţare, în orice moment. Aceasta necesită curăţirea şi ungerea la timp cu multă atenţie precum şi înlocuirea sau repararea în termen scurt a pieselor şi mecanismelor uzate sau defecte.
Curăţirea armamentului portativ aflat în serviciu la unităţi se face în următoarele situaţii:
a) la pregătirea armamentului pentru tragere;
b) după executarea tragerilor cu armamentul folosind cartuşe de război sau de manevră;
c) după executarea serviciului de pază şi a exerciţiilor în teren chiar dacă armamentul nu a fost folosit;
d) la scoaterea/introducerea din / în depozit;
e) în pauzele aplicaţiilor, situaţiilor de luptă şi pe timpul acalmiei curăţirea şi ungerea armamentului se face zilnic;
f) în situaţia nefolosirii armamentului curăţirea se execută, cel puţin o dată pe săptămână.
După executarea tragerii cu cartuşe de război şi de manevră se curăţă şi se ung: închizătorul şi portînchizătorul cu pistonul de gaze; camera de gaze. Operaţiile de curăţire se execută direct în poligon sau teren.
La înapoierea de la tragere sau din aplicaţie se execută curăţirea completă a armamentului portativ; în următoarele 3-4 zile se repetă curăţirea canalului ţevii şi a celorlalte mecanisme. Zilnic se şterge canalul ţevii cu cârpă uscată pentru a se curăţa imediat ce apar pete de rugină sau se observă zgură.
După curăţire armamentul portativ se unge. Se ung suprafeţele metalice, bine curăţate şi uscate, pentru a nu permite umezelii să acţioneze asupra metalului.
Curăţirea şi ungerea armamentului portativ se execută sub directa supraveghere a comandantului de grupă. Comandantul de grupă este obligat:
a) să controleze starea accesoriilor şi calitatea materialelor pentru curăţat;
b) să controleze dacă curăţarea armelor s-a executat corect şi să aprobe ungerea pieselor pentru montarea acestora;
c) să controleze dacă armele au fost unse şi montate corect.
La unităţile ce se găsesc în cazarmă sau în tabără, întreţinerea armamentului portativ se execută în locuri special destinate, pe mese utilate şi amenajate în acest scop. La unităţile ce se găsesc în luptă sau în marş, întreţinerea se execută pe aşternuturi, scânduri, placaj etc. care au fost curăţate de murdărie şi praf.
Pentru curăţarea şi ungerea armamentului portativ se utilizează următoarele substanţe şi materiale:
a) ulei de funcţionare AU; uleiul se întrebuinţează pentru curăţirea armelor şi ungerea pieselor şi mecanismelor acestora şi celor aflate în folosire curentă la unităţi;
b) amestecul de unsoare de tun cu unsoare de armă, în proporţie de 1:1, pentru ungerea canalului ţevii, a pieselor şi mecanismelor, precum şi a accesoriilor armelor ce se predau la depozit pentru o păstrare mai îndelungată;
c) petrol sau white spirt pentru diluarea şi spălarea unsorii la armele care au stat un timp mai îndelungat la depozit; pentru curăţarea armelor folosite curent se utilizează uleiul de funcţionare AU; în condiţiile de campanie armele se curăţă normal cu ulei de funcţionare AU;
d) cârpe; cârpele sunt folosite pentru ştergerea, curăţarea şi ungerea tuturor pieselor şi a mecanismelor armelor;
e) câlţi curăţiţi de partea lemnoasă; câlţii se folosesc numai pentru curăţarea canalului ţevii;
f) beţişoare din lemn de esenţă moale; este permisă folosirea beţişoarelor din lemn de esenţă moale pentru îndepărtarea petelor de rugină, curăţarea şanţurilor, a scobiturilor şi a orificiilor.
După folosirea petrolului şi white spirtit, piesele trebuie bine şterse şi uscate.
Accesoriile armei; accesoriile se folosesc pentru a uşura montarea şi demontarea armei, precum şi pentru a efectua curăţirea şi ungerea ei. Completul armei cuprinde următoarele accesorii: vergeaua; capul-câlţi; peria; şurubelniţa; dornul; bulonul; alezorul; penarul şi bidonaşul.
Vergeaua se utilizează la curăţirea şi ungerea canalului ţevii, în principal, şi pentru curăţirea şi ungerea celorlalte canale şi scobituri ale armei. Capul-câlţi se prezintă sub forma unei tije scurte având un capăt filetat pentru montarea la vergea şi un cap prevăzut cu un canal prin care se trec câlţii sau fâşii de cârpă curată. Se foloseşte la curăţirea canalului ţevii. Peria se foloseşte numai pentru ungerea canalului ţevii. Şurubelniţa se foloseşte la montarea şi demontarea armei, pentru curăţirea camerei de gaze şi a tubului de gaze, precum şi drept cheie pentru reglarea cătării în înălţime. Dornul se foloseşte pentru scoaterea axelor şi bolţurilor. Bulonul se foloseşte la montarea mecanismului de dare a focului. Penarul se foloseşte la păstrarea celorlalte accesorii, cu excepţia vergelei şi a bidonaşului sau drept mâner pentru vergea pe timpul curăţirii şi a ungerii canalului ţevii. Bidonaşul este prevăzut cu două compartimente şi este destinat păstrării substanţelor necesare curăţirii şi ungerii pieselor şi mecanismelor armei.
Curăţarea armamentului portativ
Curăţarea armamentului portativ se face în următoarele etape:
a) se pregătesc materialele pentru curăţare şi ungere;
b) se demontează armele;
c) se controlează accesoriile şi se pregătesc pentru lucru;
d) se curăţă canalul ţevii.
Operaţiunile de curăţare şi ungere se execută cu armele aşezate pe jugurile mesei de curăţat armament sau pe o masă obişnuită, iar în lipsa acesteia, pe un aşternut curat.
Curăţarea canalului ţevii se face cu câlţi şi cu ulei de funcţionare AU. Se aranjează câlţii sub forma cifrei 8 cu încrucişarea firelor aşezându-se pe vârful capului – câlţi. Firele câlţilor se întind de-a lungul tijei capului – câlţi. Se are în vedere ca lungimea firelor de câlţi să fie mai mică decât lungimea tijei capului – câlţi, iar grosimea stratului de câlţi să permită introducerea capului – câlţi în canalul ţevii fără un efort prea mare. Se înmoaie în ulei funcţional AU şi apoi se strâng uşor, cu degetele de-a lungul tijei capului – câlţi.
Se introduce vergeaua, cu capul – câlţi, în canalul ţevii şi ţinând arma cu o mână, cu cealaltă mână se apucă de vergea şi se şterge cu capul – câlţi pe întreaga lungime a canalului ţevii de câteva ori.
Se scoate vergeaua, se schimbă câlţii folosiţi cu alţi câlţi curaţi şi de asemenea îmbibaţi cu ulei de funcţionare AU şi se repetă operaţia de curăţare a canalului ţevii. Se scoate vergeaua şi se şterge bine; se schimbă câlţii folosiţi cu câlţi curaţi şi uscaţi cu care se şterge canalul ţevii. Apoi canalul ţevii se şterge cu o cârpă curată şi uscată, montată cu capul – câlţi.
Dacă după curăţarea canalului ţevii cârpa se scoate fără negreală care să indice existenţa unor zone murdare cu zgură provenită din arderea pulberii şi de asemenea dacă pe cârpă nu apar pete galbene care să indice prezenţa ruginei în canalul ţevii, se curăţă în acelaşi mod şi camera cartuşului introducând vergeaua dinspre cutia mecanismelor.
După curăţire se controlează, cu multă atenţie, partea ghintuită a canalului ţevii ţinând ţeava cu partea dinapoi spre lumină şi privind pe la gura ţevii. Camera cartuşului se controlează ţinând arma cu ţeava spre lumină şi privind prin partea dinapoi a ţevii. Se controlează dacă nu au rămas de-a lungul ghinturilor fire de câlţi sau cârpă.
Curăţarea camerei de gaze. După separarea tubului de gaze de la armă, camera de gaze se spală cu ulei de funcţionare AU şi se curăţă cu ajutorul şurubelniţei sau al beţişorului din lemn moale. După curăţire, camera de gaze se şterge până la uscare cu câlţi şi cârpă uscată şi curată. După aceea se controlează dacă nu au rămas bucăţi de câlţi şi cârpă în camera de gaze.
Curăţarea cutiei mecanismelor, portînchizătorului cu pistonul de gaze, închizătorului şi tubului de gaze.
Curăţarea acestor piese se face cu o cârpă îmbibată cu ulei de funcţionare AU după care se şterg până la uscare completă cu o cârpă curată şi uscată.
Pentru o curăţare cât mai bună, pistonul de gaze, tubul de gaze şi pragurile închizătorului se acoperă cu ulei sau se înfăşoară cu o cârpă îmbibată cu ulei pentru circa 3-5 minute,, după care se îndepărtează zgura întărită cu ajutorul unui beţişor de lemn moale, apoi se şterg cu o cârpă curată şi uscată.
Curăţarea celorlalte piese metalice ale puştii.
Curăţarea acestor piese se face prin ştergerea lor cu cârpe curate şi uscate, iar când sunt prea murdare se curăţă cu o cârpă îmbibată cu ulei de funcţionare AU, apoi se şterg cu o cârpă uscată şi curată până la uscarea lor completă.
Curăţarea apărătorii mâinii, a ulucului şi a patului.
Curăţarea acestor piese din lemn ale armei se face cu cârpe uscate şi curate.
După terminarea curăţării armamentului, fiecare militar raportează comandantului de grupă şi cu aprobarea acestuia trece la ungerea şi montarea lor.
Ungerea armamentului portativ
Ungerea armelor se execută cu peria înşurubată la vergea şi înfăşurată cu o cârpă îmbibată cu ulei de funcţionare AU. Se introduce vergeaua cu peria în canalul ţevii şi prin două sau trei treceri pe întreaga lungime a canalului ţevii se realizează o ungere uniformă a acestuia. Apoi se unge camera cartuşului. Celelalte piese metalice ale armei se acoperă cu un strat subţire şi uniform de ulei. Se evită surplusul de ulei deoarece acest surplus contribuie la murdărirea pieselor şi conduce la incidente în timpul tragerii. Se curăţă şi se ung încărcătoarele şi accesoriile. Piesele din lemn nu se ung.
Pentru curăţirea locurilor inaccesibile (tăieturi, şanţuri, scobituri, locaşuri, găuri) se pot folosi beţişoare de lemn.
Pentru curăţire şi ungere se foloseşte:
- unsoarea de arme - pentru ungerea canalului ţevii, pieselor şi mecanismelor armei
după curăţirea lor la temperaturi mai sus de - 5:C:
- uleiul de arme (unsoarea lichidă) pentru ungerea canalului ţevii, pieselor şi
mecanismelor armei la temperaturi de la - 50:C până la - 50"C.
- soluţie SCŢ (soluţie pentru curăţarea ţevii) - pentru curăţirea ţevii şi altor piese, care au fost supuse acţiunii gazelor de ardere a pulberii.
În cantităţi mici soluţia poate fi păstrată până la 7 zile în vase de sticlă închise ermetic la o distanţă relativă de sursele de căldură. Componenţa soluţiei:
- apă potabilă - 1 litru;
- amoniu carbonic (углекислый аммоний) - 200 gr.;
- dicromat de potasiu (двухромовокислый калий) - 3-5 gr.
Notă: Soluţia SCŢ se prepară în subunităţi.
- cârpe (lavetă) pentru ştergerea, curăţirea şi ungerea armei:
- câlţi (stupă) - numai pentru curăţire:
După terminarea curăţirii şi ungerii se montează arma şi se verifică buna funcţionare a pieselor şi mecanismelor.
Pe timpul iernii, curăţarea armelor care se aduc de afară după ce au stat în ger, se face după o şedere a acestora de cca. 10-20 minute într-o încăpere încălzită.
După ungere arma se aşează, pentru păstrare, în lăzi, dulapuri sau rastele.
Măsurile de securitate la curăţirea armelor
Armele se păstrează întotdeauna în stare bună şi curată. Aceasta se obţine prin examinarea, curăţirea şi ungerea lor la timp, atârnarea grijulie şi păstrarea corectă a armelor. Curăţirea şi ungerea armelor se efectuează sub conducerea nemijlocită a comandantului (conducătorului) în timpul stabilit de programul zilnic, în locuri destinate special pentru aceasta şi la mese amenajate pentru curăţirea armelor.
După tragerea cu cartuşe de luptă sau oarbe curăţirea armelor se efectuează imediat la locul de tragere (în câmp sau tir).
Înainte de demontarea armei pentru curăţire, verificaţi personal dacă nu sânt cartuşe în camera cartuşului.
Se interzice: curăţirea armamentului cu benzină şi fumatul în timpul curăţirii.
Principală 
