Principiile de organizarea a legăturilor prin fir, avantajele şi dezavantajele.

Transmisiunile prin fir pot fi organizate în direcţie, în reţea, în ax.

         Liniile de legătură prin fir posedă un şir de particularităţi unice, de exemplu, securitatea sporită la vehicularea informaţiilor şi efectuarea convorbirilor, ceia ce impune extinderea lor mai largă de către subunităţile de transmisiuni prin mijloace de campanie.

         Neajunsurile liniilor de legătură directă prin cablu sunt  -  viabilitatea scăzută ca rezultat al loviturilor artileriei, aviaţiei, afectarea de către autospecialele blindate şi distrugerilor intenţionate provocate de către grupele de cercetare şi diversiune, durata considerabilă de timp necesară pentru desfăşurarea liniilor directe.

Axul de transmisiuni prin fir– totalitatea liniilor realizate cu diferite categorii de mijloace, grupate pe direcţia de deplasare a CT al PC propriu sau pe direcţia de dispunere a forţelor principale şi prin care se asigură legăturile cu gruparea principală de forţe şi între PC proprii.

Axul de transmisiuni începe de la centrul de transmisiuni al PC al serviciilor şi se realizează până pe linia CT ale PC ale trupelor din eşalonul întâi subordonate nemijlocit.

Reţeaua de transmisiuni prin fir – totalitatea liniilor realizate de diferite categorii de mijloace grupate spre un punct unic – centrala telefonică pentru asigurarea legăturii între abonaţii centralei. Reţeaua de transmisiuni prin fir este elementul de bază a organizării legăturii între abonaţii CT punctului de comandă. Pentru asigurarea legăturii cu abonaţii altor puncte de comandă, între punctele de comandă se organizează direcţii de transmisiuni prin fir.

Procedeul tehnico-organizatoric folosit pentru realizarea liniilor prin fir este direcţia de transmisiuni prin fir care reprezintă legătura nemijlocită între două elemente sau între mai mulţi abonaţi conectaţi în derivaţie pe aceeaşi linie.

Direcţia de transmisiuni prin fir – totalitatea liniilor realizate de diferite categorii de mijloace grupate pe un anumit traseu pentru asigurarea legăturii între două CT. Direcţia de transmisiuni orientată paralel cu linia frontului pentru asigurarea legăturii ocolitoare sau pentru cooperarea la joncţiune constituie o rocadă de transmisiuni.

Avantajele  transmisiunilor prin fir:

- secretul liniilor de transmisiuni, în deosebi cele întinse (construite) proaspăt;

- folosirea liniilor de telecomunicaţii de stat nu necesită pregătire specială a personalului;

- posibilitatea de a transmite diferite tipuri de informaţie: telefon, telegraf, de date, fax etc.;

- nu depind de condiţiile climaterice, anotimp, starea zilei;

- racordarea cu canalele de comunicaţii formate de alte mijloace de transmisiuni (radio, radioreleu);

- permit acţionarea mijloacelor radio la distanţă;

- comparativ nu cer o pregătire înaltă a efectivului pentru întinderea liniilor de legătură, îndeosebi prin cablu de companie;

- posibilitatea de a desfăşura pe timp de pace liniile de transmisiuni în direcţiile principale, de asemenea posibilitatea utilizării lor în scopurile precum militare, aşa şi civile;

- liniile de transmisiuni prin fir (cablu de companie) sunt elementul principal a legăturii interne la punctele de comandă.

Dezavantajele:

- necesită un număr mare de forţe şi mijloace de transmisiuni;

- organizarea canalelor formate de aparatura de multiplexare necesită întinderea cablurilor grele şi scumpe;

- uneori imposibilitatea de a întinde liniile de cablu prin locuri greu accesibile (mlaştini, lacuri, munţi etc.);

- greutatea de a înlătura defectele liniilor prin cablu, mai ales subterane;