Principiile de organizarea a transmisiunilor radio, avantajele şi dezavantajele.

La executarea marşului şi în ofensivă, cu aparatele de zbor, cu cercetarea legătura radio devine principalul mod de transmisiuni. legătura radio se organiza prin două procedee: în direcţie radio şi în reţea radio.

         Direcţia radio este procedeul tehnico-organizatoric prin care legătura între doi corespondenţi se asigură nemijlocit, cu sau fără staţii intermediare.

         Direcţia radio, de regulă, se organizează pentru asigurarea legăturii cu elemente din dispozitivul de luptă:

- care au misiuni deosebit de importante, cum sunt: detaşamentul înaintat, desantul aerian etc.;

- în cazul schimbului între doi corespondenţi a informaţiei importante sau  cu o durată mare, care ar influenţa negativ asupra lucrului în reţea;

- pentru  majorarea distanţei de legătură prin folosirea antenelor direcţionale sau staţiilor de retranslare.

         Direcţia radio este unul din procedeele principale de organizare a legăturii radio  şi prezintă  următoarele avantaje:

- legătura radio se realizează în timp scurt;

- mare stabilitate a legăturii;

- asigură un volum mare de comunicări.

         Dezavantajele sunt:

- un consum mare de caracteristici de lucru radio (în special frecvenţe)

- sunt implicate un număr mare de mijloace de transmisiuni şi personal.

         Reţeaua radio este procedeul tehnico-organizatoric prin care legătura se asigură simultan între trei şi mai mulţi  corespondenţi.

Organizarea legăturii radio în reţea prezintă următoarele avantaje:

- un consum mic de staţii radio comparativ cu direcţia radio;

- un consum mic de frecvenţe şi indicative;

- posibilitatea de a executa transmiteri circulare care este recepţionat de toţi subordonaţii din reţea.

         Dezavantajele:

- capacitatea de trafic este mult mai mică (comparativ cu direcţia radio);

- legătura staţiei principale cu corespondenţii se stabileşte mai greu;

- se uşurează cercetarea radio a inamicului.

Avantajele legăturii radio:

- transmisiunile radio necesită un număr limitat de efectiv şi mijloace de transmisiuni;

- posibilitatea executării legăturilor cu mijloacele care se află în mişcare, aparatele de zbor, navele marine etc.;;

- permit legătura în diferite situaţii de luptă;

- transmiterea simultană a informaţiei pentru un număr nelimitat de corespondenţi;

- folosirea staţiilor de dimensiuni mici dă posibilitate de a înzestra cu mijloacele de transmisiuni  practic tot efectivul unităţii militare;

- posibilitatea de a organiza legăturile radio în termeni reduşi la distanţe mari şi foarte mari cu staţiile aflate în locuri neaccesibile pentru mijloace de transmisiuni prin fir sau radioreleu.

Dezavantajele:

- posibilitatea de a depista locul dislocării a staţiilor radio (coordonatelor), uneori tipul staţiei şi apartenenţa ei;

- accesul inamicului la informaţia transmisă prin mijloacele radio;

- sunt supuse de bruiajul electronic organizat de inamic;

- posibilitatea de a fi nimicite de rachetele dirijate pe sursa de radiaţie electromagnetică;

- influenţa anotimpului, perioadei zilei, surselor de bruiaj, reliefului şi altor obstacole (pentru staţiile pe UUS) la calitatea transmisiunilor;

- folosirea surselor de alimentare de putere mare pentru asigurarea puterii necesare a emiţătorului (de obicei volumul şi greutatea surselor de alimentare ocupă 25 – 35% din volumul şi greutatea staţiei;

- imposibilitatea de a organiza legături multicanale (maximum 2 canale telefon sau un canal telefon şi două telegraf);

- sunt supuse acţiunilor bombardamentelor, armelor nucleare, focului de artilerie.