|
Marşul şi siguranţa marşului.
| |
| Codru | Дата: Duminică, 21.08.2016, 00:05 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| 1. Bazele deplasării şi a marşului. Indicii posibilităţilor de marş. Procedeele de deplasare a grupei (plutonului)
Subunităţile se deplasează prin următoarele procedee: marş (peautovehicule sau pe jos); transport (pe comunicaţii feroviare, maritime, fluviale şi aeriene) şi combinat.
Procedeulde bază pentru deplasare este marşul.Indiferent de procedeul folosit, grupa de infanterie trebuie să ajungă în raionul (pe aliniamentul) stabilit la timp şi cu puterea de luptă completă, în vederea îndeplinirii misiunii ordonate.
În funcţie de situaţie şi misiune, deplasarea poate fi: spre front; de-a lungul frontului; dinspre front; în spatele frontului.
Marşul constă în deplasarea organizată a subunităţilor în coloane. Se executănoaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua numai pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, atunci când este impus de condiţiile situaţiei şi la depărtări mari înapoia dispozitivului forţelor din contact cu inamicul. Grupa (plutonul) de infanterie execută marşul fie pe TAB sau MLI/MLD, fie pe jos, în cadrul eşalonului superior sau independent.
Ziua marşul se execută numai cînd este impus de condiţiile situaţiei, pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, cînd se execută deplasări la depărtări mari înapoia dispozitivului forţelor proprii din contact cu inamicul. Condiţiile,în care se execută marşul sunt diverse şi depind de situaţiile, în care se execută marşul.
Marşul seexecută atît pe timpul pregătirii acţiunii, cît şi pe timpul ducerii acesteia, indiferent de forma, de acţiunea sau procedeul specific acesteia.
În apărare marşul se execută pentru:
- trecerea la apărarea în afara contactului nemijlocit cu inamicul pe un anumit aliniament;
- înlocuirea unor forţe aflate în contact nemijlocit cu inamicul;
- retragerea trupelor de sub presiunea puternică a inamicului;
- nimicirea unor grupări de forţe (desant aerian etc.) în adîncimea dispozitivului trupelor proprii.
În ofensiva marşul se execută pentru urmărirea inamicului, care se retrage. Înfuncţia de urgenţa impusă de situaţie, efortul cerut personalului şi viteza de deplasare, marşul poate fi normals au forţat.
Marşul normal, se execută, de regulă,pe timp de noapte şi în alte condiţii de vizibilitate redusă, cu respectarea vitezei medii de deplasare şi respectarea tuturor elementelor deplasării (halte mari, odihna de zi sau noapte), în condiţiile cînd subunitatea ce urmează a executa marşul nu se prevede întîlnireacu forţe superioare ale inamicului.
Marşul forţat se execută cînd situaţia impune trecerea în scurt timp la îndeplinirea unei misiuni de luptă, prevăzîndu-se întîlnirea cu forţe superioare ale inamicului, pe timpul retragerii şi în toate cazurile cînd se există pericolul de întrebuinţare de către inamic a A.N.M. şi mijloacele incendiare. Se execută cu viteze maxime admise de teren, fără opriri, folosindu-se pentru deplasare majoritatea timpului de zi şi de noapte.
Pentru executarea marşului se stabileşte:
1. Itinerarul de marş.
2. Etapa de marş.
3. Viteza medie de marş.
4. Halte.
5. Odihna de zi (noapte).
6. Punctul iniţial.
7. Puncte de coordonare.
8 . Punctul final.
Itinerarele de marş se aleg corespunzător concepţiei, astfel pe cîtposibil, să se ocolească localităţile mari, nodurile de comunicaţie şi punctele obligatorii de trecere.
Deplasarea prin marş se planifică şi se organizează pe etape de marş.
Etapa de marş – reprezintă distanţa parcursă de pluton în 24 de ore. Mărimea (în km) unei etape este dependentă, în cea mai mare măsură, de media vitezelor pe diferite porţiuni de itinerar, exprimată în km/h, precum şi de timpul favorabil deplasării.
Mărimea etapei şi a vitezei medii de marş depinde de misiune, pregătirea comandanţilor, pregătirea conducătorilor auto (mecanicilor – conducători), starea tehnica a maşinelor de luptă (automobilelor) şi a itinerarului.
În teren şes şi deluros etapa de marş poate fi de pînă la 250 km, uneori mai mare,iar în teren deluros-împădurit pînă la 150 km.
Cînd subunitatea se deplasează pe jos,mărimea etapei de marş poate fi pînă la 30 km.
Viteza medie de marş a coloanelor mixte în teren şes sau deluros, ziua este de 20-30 km pe oră; coloanelede transportare amfibii blindate (maşini de luptă, automobile) se deplasează ziua cu 30-40 km/oră, iar noaptea – cu 25-30 km/oră; când subunităţile se deplasează pe jos viteza medie de marş este de 4-5 km/oră, iar pe schiuri de 5-7 km/oră; când deplasarea se execută pe drumuri cupante mari sau cu obstacole (bolovani, grohotiş) viteza de deplasare se micşorează până la 1 km/oră
În teren muntos-împădurit viteza de marş se reduce cu 30-40% faţă de cea din teren şes şideluros.Pe timp de îngheţ (dezgheţ), pe drumuri desfundate şi în condiţii de vizibilitate redusă viteza medie de marş poate fi de 10-15 km pe oră; la urcarea pantelor de 6-8%viteza este de până la 10 km/oră, iarla coborâre – de până la 15-20 km/oră.
Pe căldură mare, pe drumuri cu praf, pe timpul trecerii prin localităţi mari, pe ceaţă şi ninsoare sau noaptea viteza de marş se reduce cu 15-20% şi chiar mai mult.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Marţi, 23.08.2016, 18:48 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Haltele.
Pentru restabilirea forţelor militarilor, verificarea stării tehnice aautovehiculelor, executarea întreţinerilor tehnice şi înlăturarea defecţiunilor, se fixează halte mici, halte mari şi odihna de zi (noapte).
Haltele mici, în cazul deplasării pe autovehicule, se fixează astfel: prima după1-2 ore de marş, iar următoarele, după fiecare 2-3 ore de marş (iarna după 1-1,5 ore de marş) şi au durata de 20-30 minute, când marşul se execută pe jos se fixează: prima haltă după 30 minute de la începerea acestuia,iar următoarele din 50 în 50 minute de marş şi au o durată de 10 minute.
Halta mare se fixează la sfârşitul primei jumătăţi a etapei de marş şi are o durată de 2-4ore. Când distanţa deparcurs este mai mică decât o etapă de marş, noaptea şi iarna pe geruri puternice nu se fixează, de regulă, haltă mare.
Pe timpul haltei mari se serveşte hrana şi se completează plinurile la autovehicule, se verifică armamentul şi tehnica militară, se execută întreţinerea tehnică a autovehiculelor, iar în funcţie de rulajul transportoarelor amfibii blindate (maşinilor de luptă) – reglajele dispozitivelor de comandă.
Odihna de zi (noapte) se fixează după executarea uneietape de marş.
Pentru haltele mari şi odihna de zi (noapte) se aleg raioane care oferă condiţii favorabile de protecţie şi mascare şi dispun de suficiente surse de apă.
Pe timpul haltei mari şi în raionul odihnei de zi (noapte) subunităţile părăsesc drumul şi se dispun în raioanele stabilite, astfel încât să fie permanent gata de luptă şi să poată continua în timp scurt marşul.
În raionul odihnei de zi (noapte) se iau măsuri de asigurare a acţiunilor de luptă, se distribuie hrană caldă, se completează plinurile de carburanţi şi lubrifianţi şi se execută lucrările prevăzute la halta mare.
Pe timpul odihnei de zi (noapte) se pot schimba elementele de siguranţă a marşului.
Când deplasarea se execută pe jos, după 2-3 zile de marş sedau 24 ore de odihnă.
|
| |
| |
|
Principală 
