41. Conducerea unică este unul din principiile de bază ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Ea constă în învestirea comandantului (şefului) cu autoritate deplină asupra subordonaţilor şi cu responsabilitate personală în faţa legii pentru toate aspectele vieţii şi activităţii unităţii (subunităţii) militare şi fiecărui militar în parte. Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul, pornind de la analiza situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea ordinele respective în strictă corespundere cu legislaţia în vigoare, cu regulamentele militare şi să controleze exe¬cutarea lor. 42. Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesubordonarea sau neexecutarea ordinului se consideră infracţiune mili¬tară.
43. Fiecărui militar i se acordă grad militar în condiţiile Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate. Gradul militar se acordă militarului în dependenţă de pregătirea profesională, de vechimea în serviciu în funcţia deţinută şi de calitatea îndeplinirii obligaţiilor funcţionale. El poate fi retras în cazurile prevăzute de regulamentele militare şi legislaţia Republicii Moldova. 44. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile de învăţămînt militar se numesc: cei care nu au grad militar - studenţi, iar cei care au grad - conform gradului respectiv. Cetăţenilor, care nu au avut grad militar pînă la înscrierea în instituţia de învăţămînt militar sau au avut gradul militar soldat, odată cu înmatricularea, li se conferă gradul militar „student”. Alte grade militare, acordate pînă la înscrierea la instituţia de învăţămînt militar, sînt păstrate.
45. În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi. 46. Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi de stăpînire de sine şi să nu admită atît fa¬miliaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful poartă răspundere pentru acţiunile ce înjo¬sesc onoarea şi demnitatea subordonatului. 47. Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă consideră ca faţă de el s-a procedat incorect. 48. Şefii, cărora militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi direcţi. Şeful direct, în funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit. 49. După gradele militare pe care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se află în serviciul militar): 1) ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri cu gade superioare şi cei cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; 2) ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de ofiţeri cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; 3) ofiţerii cu grade inferioare - pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; 4) subofiţerii - pentru efectivul de sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară; 5) sergenţii - pentru efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară. 50. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut (pct. 45-48 ale prezentului regulament) nu sînt în raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor. Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei militare şi a ordinii publice, a reguli¬lor de conduită militară şi de port al ţinutei militare, sînt obligaţi să ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor respective. Inferiorii după grad sînt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor. 51. În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de către militari, care nu sînt subordonaţi reciproc, şi cînd relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant (şef), şef este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul egalităţii funcţiilor - superiorul după grad militar.
52. Ordinul este o ordonanţă a comandantului (şefului) ad¬resată subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni, respecta¬rea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie. Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui militar în parte sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document de serviciu (act juridic) de ordonanţă al conducerii militare, care se emite cu drept de conducere unică de către comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare (şefii de instituţii). Ordi¬nele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii). 53. Dispoziţiunea este o formă de transmitere de către comandant (şef) a misiunilor la subordonaţi pe întrebări particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal. Dispoziţiunea în scris este un document de ordonanţă de serviciu emis de către şeful statului major în numele comandantului unităţii militare sau de către şeful comenduirii militare a garnizoanei în numele şefului garnizoanei. Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare şi regulamentelor militare.
Modul de dare şi de executare a ordinelor. Iniţiativa militarilor
54. Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deose¬bite, şeful superior poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. În asemenea cazuri, el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el însuşi să raporteze şefului său nemijlocit. 55. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile legislaţiei în vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative. 56. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspundere pentru ordinul dat şi pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea ordinului legislaţiei în vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în ordinul pe care îl dă şi pentru neluarea măsurilor de executare a acestuia. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretări ambigue şi să nu provoace îndoieli subordonatului. 57. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde „Am înţeles” şi apoi îl execută. Dacă este necesar să se convingă că ordinul dat a fost înţe¬les just, comandantul (şeful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit ordinul se poate adresa co¬mandantului (şefului) cu rugămintea de a i se repeta acesta. Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul, precum şi şefului său nemijlocit. 58. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la un alt şef superior după situaţia de serviciu un nou ordin, care împiedică executarea primului, el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi, în cazul în care acesta este confirmat, îl execută pe ultimul. Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin. 59. În scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, militarul este obligat să manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul primit nu mai corespunde situaţiei, ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sînt de aşa natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.
60. Salutul militar este o expresie a coeziunii camaradereşti a militarilor, o dovadă a stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale. 61. Toţi militarii, la întîlnire (depăşire), sînt obligaţi sa se salute reciproc, respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar în cazul egalităţii gradelor militare - se salută reciproc. 62. Militarii sînt obligaţi să dea onorul militar: 1) la intonarea Imnului de Stat; 2) mormîntului Soldatului Necunoscut; 3) mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova; 4) Drapelului de luptă al unităţii militare; 5) procesiunilor funerare, însoţite de subunităţi militare. 63. Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă: 1) Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate; 2) conducătorii (persoanele cu funcţii de răspundere care conduc structura militară) structurilor militare; 3) generalii şi toţi şefii direcţi ai unităţii (subunităţii) militare. Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful superior dă comanda „Drepţi, pentru onor spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)”, îi întîmpină şi raportează. De exemplu: „Domnule general de brigadă, brigada de infanterie motorizată numărul unu este gata pentru desfăşurarea apelu¬lui de seară. Sînt comandantul unităţii, colonel Popescu”. 64. La adunarea unităţii militare cu Drapelul de luptă (la pa¬radă, pentru revista de front, la depunerea Jurămîntului militar etc.), în raport se indică denumirea deplină a unităţii militare cu enumerarea denumirilor onorifice şi a decoraţiilor acor¬date. Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda. 65. Unităţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la comandă: 1) mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova; 2) Drapelul de luptă al unităţii militare; 3) procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare; 4) una pe alta, atunci cînd se întîlnesc. 66. Salutul militar dat Preşedintelui Republicii Moldova - Comandant suprem al Forţelor Armate şi conducătorilor structurilor militare ale Republicii Moldova, executat de trupe în formaţie pe loc, este însoţit de intonarea de către orchestră a „Marşului de întîmpinare” şi a Imnului de Stat. 67. La executarea salutului de către unităţile militare a şefilor direcţi, începînd de la comandantul unităţii respective în sus, precum şi a per¬soanelor numite pentru conducerea inspecţiei (controlului), or¬chestra intonează doar „Marşul de întîmpinare”. 68. În timpul aflării în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber de la exerciţii, militarii din unităţile (subunităţile) militare salută şefii la comanda „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI”. 69. În statele majore şi în instituţii sînt salutaţi, la comandă, numai şefii direcţi şi persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului). 70. La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile la care asistă doar ofiţeri, comandanţii (şefii) sînt salutaţi la comanda „DOMNILOR OFIŢERI”. 71. Comanda „DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” o dă comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau milita¬rul care primul l-a observat pe comandantul (şeful) sosit. La această comandă, toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre coman¬dantul (şeful) sosit şi iau poziţia de „drepţi”, iar ofiţerii şi subofiţerii acoperiţi, suplimentar, duc mîna la coifură. Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi raportează. Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă coman¬da „Pe loc REPAUS” sau „DOMNILOR OFIŢERI”, iar cel care a rapor¬tat dublează comanda, după care toţi cei prezenţi iau pozi¬ţia „pe loc repaus” sau se aşează. Ofiţerii şi subofiţerii care sînt acoperiţi, lasă mîna în jos de la coifură şi, în continuare, acţionează conform indica¬ţiilor comandantului (şefului) sosit. 72. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi a raportului se execută numai la prima vizitare de către comandant (şef) a unităţii (subunităţii militare), în decursul zilei respective. Darea comenzii „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” se execută la fiecare vizitare de către comandant (şef) a subunităţii militare.
73. În prezenţa unui comandant (şef) superior, comanda pentru salutul militar al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieş¬te. 74. În timpul desfăşurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda „DREPŢI”, „Aten¬ţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” se dă la începutul şi la sfîrşitul fiecărei şedinţe. 75. Comanda „DREPŢI” înainte de raportul prezentat comandantu¬lui (şefului) se dă în cazul în care sînt prezenţi şi alţi militari; dacă aceştia lipsesc, comandantului (şefului) doar i se raportează. 76. La intonarea Imnului de Stat, militarii aflaţi în formaţie iau poziţia de „drepţi" fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în afară de aceasta, duc mîna la coifură. Militarii aflaţi în afara formaţiei, la intonarea Imnului de Stat, iau poziţia de „drepţi", iar cînd sînt acoperiţi, duc mîna la coifură. 77. Comanda pentru executarea salutului militar unităţilor şi subunităţilor militare nu se dă: 1) la punerea unităţii sau subunităţii militare în stare de alarmă, în timpul marşului, precum şi în timpul şedinţelor (exerciţiilor) şi aplicaţiilor tactice; 2) la punctele de comandă, la centrele de comunicaţii şi la locurile de executare a serviciului de alarmă (de luptă); 3) pe poziţia de tragere (de lansare), în timpul executării tragerilor (lansărilor); 4) pe aerodromuri, în timpul efectuării zborurilor; 5) în timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodă¬rie sau a lucrărilor cu scop de instrucţie, precum şi în timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri, hangare, laboratoare, în timpul întreţinerii tehnicii şi armamentului; 6) în timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive; 7) în timpul servirii mesei şi după semnalul „Stingerea” pînă la semnalul „Deşteptarea”; 8) în încăperile pentru bolnavi. În aceste cazuri şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit. De exemplu: „Domnule maior, compania unu infanterie moto¬rizată execută exerciţiul doi al tragerilor de instruc¬ţie. Sînt comandantul companiei, căpitan Ursu”. Subunităţile care participă la procesiunile funerare nu execută salutul militar. 78. La adunările festive, conferinţele care se desfăşoară în unitatea militară, precum şi la concerte, spectacole şi la cinematograf comanda pentru salutul militar nu se dă şi coman¬dantului (şefului) nu i se raportează. 79. La adunările generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda „DREPŢI” sau „Atenţiune, DREPŢI” şi se raportează comandantului (şefului). De exemplu: „Domnule locotenent-colonel, efectivul bata¬lionului la adunarea generală este adunat. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu”.
80. La adresarea şefului sau superiorului unor militari concreţi, aceştia, cu excepţia celor bolnavi, iau poziţia de „drepţi” şi îşi indică funcţia, gradul militar şi numele. La strîngerea de mînă, primul întinde mîna superiorul, militarul răspunde suplimentar cu „SĂ TRĂIŢI”. Dacă superiorul este fără mănuşi, inferiorul, înaintea strîngerii de mînă, îşi scoate mănuşa de pe mîna dreaptă. 81. La salutul comandantului (şefului) sau al superiorului („BUNĂ ZIUA”), toţi militarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răspund - „SĂ TRĂIŢI (domnule căpitan)”, daca comandantul (şeful) sau superiorul îşi ia rămas bun („LA REVEDERE”), militarii răspund „SĂ TRĂIŢI”. La sfîrşitul răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule” şi gradul militar, fără a indica genul armei sau serviciul. De exemplu: „SA TRĂIŢI, domnule sergent”, „SĂ TRĂIŢI, domnule locotenent” etc. 82. Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felici¬tă sau aduce mulţumire unui militar, acesta răspunde cu „Servesc Republica Moldova” celui care-l felicită. Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) mili¬tară, militarii acesteia răspund prin „Ura” prelungit, repetat de trei ori, iar dacă comandantul (şeful) le aduce mulţumiri, ei răs¬pund cu „Servim Republica Moldova”. 83. La citirea decretelor Preşedintelui Republicii Moldova – Comandant suprem al Forţelor Armate, a ordinelor conducătorului structurii militare, militarii care se află în formaţie sau într-o încăpere iau poziţia de „drepţi” fără comandă.
94. Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu de înaltă cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi să stimeze demnitatea celorlalţi. E necesar să se ţină cont de faptul că, după comportamentul militarilor, se judecă nu nu¬mai despre ei, dar şi despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu. 95. Relaţiile dintre militari se bazează pe stimă reciprocă. În probleme de serviciu, ei trebuie să se adreseze unul altuia cu „Dumneavoastră”. În probleme personale, militarii, adresîndu-se unul altuia, îşi indică gradul, fără a indica genul de armă sau serviciul. 96. Comandanţii şi superiorii, adresîndu-se subordonaţilor şi inferiorilor pe linie de serviciu, îi numesc după gradul lor militar şi după nume sau numai după grad, în ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „Domnule”. De exemplu: „Soldat Pîntea”, „Sergent Olaru”, „Domnule sergent”. 97. Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade militare ale efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în adresări sînt numiţi: „Student Moraru” „Domnule student”. 98. Subordonaţii şi inferiorii, adresîndu-se comandanţilor şi superiorilor, îi numesc după grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule”. De exemplu: „Domnule locotenent major”, „Domnule general de brigadă”. 99. În cazul adresării către un grup de ofiţeri (la adunări, consfă¬tuiri), se foloseşte expresia „Domnilor ofiţeri”. 100. În afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia după grad sau pe nume. În viaţa cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative „cuvînt de ofiţer”; la întîlnire sau cînd îşi iau rămas bun se admite să se spună „am onoarea să Vă salut, domnule...”. 101. Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresările familiare sînt incompatibile cu noţiunea de onoare militară şi cu demnitatea militarilor. 102. În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sînt obligaţi să ia poziţia de „drepţi”, iar dacă sînt acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o lase în jos. La încheierea raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte de raport s-a dat comanda „DREPŢI”, cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc REPAUS”, repetă comanda şi lasă mîna în jos. 103. Pentru a se adresa unui alt militar în prezenţa unui superior în grad militarul trebuie să solicite permisiunea ultimului. De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan Popescu”. 104. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile interurbane, dacă lipsesc locuri libere, militarul este obligat să-i ofere locul său şefului (superiorului). 105. În cazul întîlnirii cu un şef (superior), cînd subordonatul (inferio¬rul) nu poate trece pe lîngă acesta din cauza spaţiului îngust, subordonatul este obligat, salutîndu-l, să-i cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef (su¬perior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec”. 106. La adunări, concerte, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii) militarii superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu primele rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţii).
107. Militarii trebuie să fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifes¬te o deosebită atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente, incendii sau calamităţi. 108. În cazul în care pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate (subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sînt în mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pe tot timpul trecerii. În cazul întîlnirii unităţii (subunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia îi salută pe comandanţi fără a se opri. 109. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef (superior) fără permisiunea acestuia, precum şi să mănînce sau să fumeze din mers şi în locurile nedestinate acestui scop. 110. Modul sănătos de viaţă trebuie să devină o normă cotidiană în comportamentul fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice se consideră o încălcare gravă a disciplinei militare, care compromite onoarea militarului. 111. Regulile de politeţe militară, de comportament şi de executare a salutului militar sînt obligatorii pentru militarii aflaţi în rezervă sau în retragere, în cazul portului ţinutei militare. Ei sînt obligaţi să respecte întocmai cerinţele regulamentelor militare. 112. Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova se stabilesc tipurile necesare ale ţinutei militare. Ţinuta militară, precum şi regulile privind portul acesteia, se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova - Comandantul Suprem al Forţelor Armate. Dreptul de a purta ţinuta militară îl au toţi militarii, precum şi militarii aflaţi în rezervă sau retragere, eliberaţi din serviciul militar cu acest drept. În timpul aflării în afara locului de dispunere a unită¬ţii militare la odihnă, precum şi la tratament, militarilor li se permite portul îmbrăcămintei civile.