193. Ordinea interioară este respectarea întocmai a prevederilor regulamentare privind exe¬cutarea serviciului de zi, cazarea, activitatea zilnică şi traiul militarilor în unitate (subunitate). 194. Ordinea interioară se asigură prin: 1) executarea conştientă şi întocmai de către toţi militarii a obligaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de regulamentele militare; 2) lucrul educativ consecutiv; 3) organizarea corectă a pregătirii de luptă; 4) executarea exemplară a serviciului de alarmă şi de zi; 5) respectarea programului zilnic în conformitate cu legislaţia în vigoare; 6) respectarea regulilor de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale; crearea de condiţii adecvate pentru activitatea zilnică a militarilor, viaţa şi traiul acestora; 7) respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, precum şi întreprinderea măsurilor de protecţie a mediului ambiant în zona de activitate a unităţii militare.
Serviciul de zi Principii generale
195. Serviciul de zi răspunde de menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi bunurilor materiale ale unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a incidentelor, infracţiunilor, încălcărilor grave de disciplină militară, precum şi pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul interior. 196. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de bază pe unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic şi se modifică în caz de necesitate. 197. Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru executarea serviciului de zi al unităţii: 1) ofiţerul de serviciu pe unitate; 2) ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate; 3) garda; 4) ofiţerul (subofiţerul) de serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi mecanicii-conductori (conducătorii auto) la autovehiculele de tracţiune de serviciu; 5) sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control şi trecere; 6) sergentul de serviciu pe statul major al unităţii şi agenţii de legătură; 7) serviciul de patrulă; 8) serviciul de zi pe subunitate; 9) felcerul sau instructorul sanitar de serviciu; 10) pompierul de serviciu; 11) subofiţerul (sergentul) de serviciu pe cantină şi lucrătorii repartizaţi la cantină; 12) subunitatea de intervenţie (de serviciu); 13) toboşarul-gornist de serviciu. 198. Prin ordin de zi pe unitate se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate, şeful gărzii, subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere, subunitatea de intervenţie (de serviciu), precum şi subunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul destinat pentru lucru. La necesitate, comandantul unităţii are dreptul să modifice componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, să numească în subunităţile care nu au camere de păstrare a armamentului numai serviciul de noapte. 199. În serviciul de zi pe subunitate sînt numiţi: 1) sergentul de serviciu pe subunitate; 2) plantonii pe subunitate. Numărul de schimburi ale plantoanelor este stabilit de către comandantul unităţii. 200. La dispunerea mai multor subunităţi într-o încăpere, la decizia comandantului unităţii, în funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare, poate fi numit un sergent de serviciu pe subunităţi. Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în dependenţă de condiţiile amplasării subunităţilor, de asigurare a pazei şi de menţinere a ordinii interioare. 201. Toate persoanele de serviciu şi ajutorii acestora trebuie să poarte pe partea stîngă a pieptului o insignă cu inscripţia respectivă (Anexa nr.12). Insigna se transmite de către vechea persoană de serviciu noii persoane de serviciu, după raportul de predare şi primire a serviciului. 202. Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc, numiţi din rîndul ofiţerilor şi subofiţerilor, sînt înarmaţi cu pistoale cu muniţii. Subofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din rîndul sergenţilor, precum şi ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control şi trecere, sergentul de serviciu pe subunitate şi plantoanele, plantoanele pe parc sînt înarmaţi cu baionete-cuţit sau bastoane reteveu. Baioneta-cuţit se poartă pe centură, în partea stingă, la lăţimea unei palme de cataramă, iar bastonul - pe centură, în partea dreaptă, la şold. 203. Prin ordinul conducătorului structurii militare sau şefului Marelui Stat Major, în unele unităţi militare, personalul serviciului de zi poate fi înarmat cu pistoale-mitraliere (carabine) cu două încărcătoare pline (cu 30 cartuşe). Modul de aplicare a armei se execută în corespundere cu cerinţele prezentului regulament, actele departamentale şi legislaţia în vigoare. 204. Militarii din componenţa serviciului de zi sînt obligaţi să cunoască bine, să execute întocmai şi conştiincios obligaţiile lor de serviciu, să ceară cu perseverenţă respectarea programului zilnic şi a altor reguli de ordine interioară. 205. Militarii din componenţa serviciului de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea altcuiva executarea obligaţiilor lor, fără permi¬siunea ofiţerului de serviciu pe unitate. 206. La vizitarea subunităţilor de către şefi, începînd de la comandantul unităţii în sus, militarii de serviciu pe subunităţi sînt obligaţi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate despre aceasta. 207. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, precum şi sergentul de serviciu pe subunitate, în timpul serviciului, au voie să se odihnească (să doarmă) pe rînd, cîte 4 ore fiecare, în orele stabilite de comandantul unităţii, fără încălţăminte, dar fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcămintea. 208. Plantoanelor din schimbul liber li se permite să se odihnească (să doarmă) pe rînd, dezbrăcate, numai de la stingere pînă la deşteptare. 209. Persoanelor de serviciu pe parc, pe punctul de control, pe cantină, felcerului (instructorului sanitar) de serviciu, sergentului de serviciu pe statul major al unităţii li se permite, în timpul nopţii, să se odihnească (să doarmă), fără încălţăminte, dar fără să-şi scoată echipamentul şi îmbrăcă¬mintea. 210. Militarilor care au fost schimbaţi din serviciul de zi li se acordă timp suficient pentru odihnă. 211. Ofiţerilor, subofiţerilor şi militarilor prin contract din componenţa personalului serviciului de zi, în zilele de odihnă şi de sărbătoare, li se acordă o zi de odihnă în decursul săptămînii, la decizia comandanţilor (şefilor) nemijlociţi. 212. Se admite schimbul nemijlocit al militarului din componenţa personalului serviciului de zi, în cazurile în care: 1) starea sănătăţii sau cea psihică nu-i permite să execute obligaţiile de serviciu; 2) este detaşat de urgenţă în misiuni speciale; 3) starea sa familială s-a agravat; 4) încălcă grav sau intenţionat obligaţiile de serviciu (consumă băuturi alcoolice, toxice, stupefiante, doarme în ore nepermise, fură bunuri materiale, deteriorează intenţionat bunuri materiale etc.); 5) militarul încalcă prevederile regulamentare privind relaţiile dintre militari; 6) militarul se află în urmărire penală. 213. La scoaterea din serviciul de zi, comandantul numeşte cercetare administrativă în funcţie de caz, iar militarul schimbat nu este numit în serviciu în aceeaşi zi. 214. Admiterea altor forţe specializate pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor militare, poate fi efectuată cu aprobarea conducătorului structurii militare, la propunerea ierarhic înaintată de comandanţii (şefii) acestora. Comandantul (şeful) obiectivului împreună cu şeful structurii forţelor specializate pentru asigurarea pazei şi integrităţii obiectivelor, stabileşte perimetrul obiectivului, modul de organizare şi executare a serviciului, cantitatea de armament şi muniţii, păstrarea acestora, modul de intervenţie, mijloacele de legătură şi responsabilităţile privind executarea controlului.
215. Militarii destinaţi efectuării de lucrări se numesc prin ordin de zi pe unitate, în care se indică: felul activităţii, durata, cînd, unde şi la dispoziţia cui sînt detaşate subunităţile. Subunităţile destinate pentru efectuarea lucrărilor sosesc sub conducerea comandanţilor lor sau a şefilor numiţi din rîndul ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor. Numirea subunităţilor pentru efectuarea de lucrări neplanificate este efectuată de şeful statului major la indicaţia comandantului unităţii. 216. De organizarea efectuării lucrărilor şi asigurarea securităţii lor răspunde comandantul (şeful) la dispoziţia căruia sînt detaşate subunităţile. Comandantul de subunitate (şeful de echipă) este obligat să controleze respectarea regulilor securităţii de către efectiv.
Subunitatea de intervenţie (de serviciu)
217. Subunitatea de intervenţie este destinată pentru întărirea gărzilor la necesitate, pentru intervenţii urgente în caz de incendiu, calamităţi naturale sau alte situaţii excepţionale. Se interzice folosirea subunităţii de intervenţie pentru executarea lucrărilor de gospodărie în afara unităţii. Subunitatea de intervenţie se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate.
218. La darea alarmei pentru subunitatea de intervenţie (la chemare), aceasta se adună în locul stabilit şi acţionează conform indicaţiilor ofiţerului de serviciu pe unitate. 219. Cartuşele pentru subunitatea de intervenţie sînt distribuite numai la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate. 220. Şedinţele cu subunitatea de intervenţie se desfăşoară în locul de dispunere a unităţii. Ofiţerul de serviciu pe unitate trebuie să cunoască locul de dispunere a subunităţii de intervenţie şi modul de chemare a acesteia.
Modul de numire a personalului pentru serviciul de zi
221. Subunităţile (în limita posibilităţilor) sînt numite la serviciu împreună cu comandanţii (şefii) lor. 222. Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi subunităţilor unităţii este elaborat de statul major de comun acord cu şeful statului major şi aprobat de comandantul unităţii. 223. Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte plutonierul de subunitate (unitate), iar în pluton - locţiitorul co¬mandantului de pluton. 224. Din punct de vedere numeric serviciile de rînd urmează a fi repartizate militarilor uniform şi echitabil. 225. Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat pentru fiecare lună (Anexa nr. 18): 1) pentru efectivul de soldaţi - de către locţiitorii comandanţilor de plutoane; 2) pentru efectivul de sergenţi - de către plutonierul de subunitate; 3) pentru subofiţeri şi ofiţeri - de către statul major al unităţii. Tabelele cu rîndul la serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc în modul stabilit.
226. Statul major al unităţii militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii următoare, comunică comandanţilor de subunităţi zilele de intrare şi componenţa personalului destinat pentru executarea serviciului de zi pentru luna următoare. 227. Comandanţii subunităţilor, din partea cărora se numeşte personalul pentru serviciul de zi, răspund nemijlocit de selectarea efectivului şi de pregătirea acestuia pentru executarea serviciului, de sosirea la timp a personalului la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii de răspundere ale unităţii şi la apel. 228. În noaptea care precede serviciul, persoanele numite în serviciul de zi vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi din partea echipei de pompieri, care execută serviciul în locul de dispunere a unităţii, nu sînt scutiţi de şedinţe şi lucrări. 229. La orele indicate în programul zilnic, personalului i se acordă obligatoriu cel puţin 3 ore pentru a se pregăti de executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice. Şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, iar şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu. 230. Pregătirea personalului din componenţa serviciului de zi, cu excepţia gărzii, numit din partea subunităţii, este efectuată de către plutonierul (sau persoana ce-l înlocuieşte) subunităţii. Pregătirea personalului numit pentru executarea serviciului de zi din partea batalionului sau unităţii militare este organizată de către comandanţii corespunzători şi executată de către locţiitorii acestora. 231. Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. 232. Personalul din componenţa serviciului de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în funcţie de destinaţia serviciului, soseşte la ora stabilită la şedinţă (instructaj) la şeful statului major al unităţii, la locţiitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană cu funcţii de răspundere, numită de către comandantul unităţii în acest scop. 233. La şedinţă (instructaj) se studiază prevederile regulamentelor militare, instrucţiunilor şi regulile de siguranţă, de asemenea, se verifică cunoaşterea de către efectiv a obligaţiilor speciale. 234. Şedinţele practice se desfăşoară la ora indicată în programul zilnic, în încăperi (locuri) utilate pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului. 235. La necesitate, cînd unele persoane din componenţa serviciului de zi sînt înarmate cu pistoale-mitraliere (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu folosirea armei. 236. Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat serviciului de zi trebuie să fie gata pentru executarea serviciului şi primit în subordine de către sergenţii (ofiţerii, subofiţerii) de serviciu, precum şi de către şeful gărzii unităţii.
237. Apelul serviciul de zi se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului serviciului de garnizoană şi serviciului de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Apelul este executat de noul ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită de programul zilnic. 238. Cu 10 minute pînă la apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe unitate din rîndul ofiţerilor adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie, în locul stabilit pentru apel, verifică prezenţa acestuia şi, la sosirea ofiţerului de serviciu pe unitate, îi raportează. 239. Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este un subofiţer sau sergent, atunci adunarea personalului desti¬nat pentru serviciul de zi şi raportul ofiţerului de serviciu pe unitate le execută un ofiţer din rîndul persoanelor destinate pentru serviciul de zi. 240. Pentru apel, personalul destinat pentru serviciul de zi se adună în formaţie: la flancul drept - gărzile, apoi de la dreapta spre stînga - personalul serviciului pe statul major al unităţii, personalul serviciului pe punctul de control, personalul serviciului pe parcul auto cu mecanicii-conductori (conducătorii auto) ai autovehiculelor de tracţiune de serviciu, personalul serviciului de patrulă, personalul de serviciu pe subunităţi, în ordinea subunităţilor, conform statelor de organizare, personalul serviciului pe cantină, pompierul de serviciu, felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, toboşarul-gornist de serviciu. 241. Personalul serviciului se adună în formaţie în urma persoanelor sale de serviciu, iar ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flancul drept al gărzilor.
264. Sergentul de serviciu pe subunitate este numit din efectivul sergenţilor şi, ca excepţie, din rîndul celor mai pregătiţi soldaţi. El răspunde de executarea întocmai a programului zilnic şi de respectarea regulilor de menţinerea a ordinii interioare în subunitate, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor subunităţii, obiectelor personale ale efectivului şi de corectitudinea executării serviciului de către plantoane. Sergentul de serviciu pe subunitate se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior – comandantului şi plutonierului de subunitate. 265. Înainte de apel, noul sergent de serviciu pe subunitate verifică componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi al subunităţii, îl controlează şi îl prezintă plutonierului de subunitate. După efectuarea controlului vizual şi al cunoaşterii obligaţiilor de serviciu şi desfăşurarea şedinţelor practice de către plutonierul de subunitate, el primeşte de la vechiul sergent de serviciu informaţia referitoare la existentul şi raspîndirile efectivului şi conduce personalul serviciului de zi la apel. 266. După efectuarea schimbării personalului, noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de serviciu, verifică şi primeşte armamentul (bucată cu bucată, pe serii şi în complet), lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, rastelurile, bunurile materiale conform inventarului, existenţa şi starea de funcţionare a lacătelor, mijloacelor de stingere a incendiilor, de semnalizare, de înştiinţare şi a altor mijloace, după care sergenţii de serviciu semnează în registrul de primire şi predare a serviciului (Anexa nr.18). 267. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi, se prezintă la comandantul de subunitate (la persoana ce-l înlocuieşte), iar în lipsa aces¬tuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea şi luarea în primire a serviciului. De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe companie”. „Domnule căpitan, sînt sergen¬tul inferior Cobzari. Am primit serviciul pe companie”. După aceasta, noul sergent de serviciu pe subunitate raportează despre observaţiile şi indicaţiile date de ofiţerul de serviciu pe unitate la apel, precum şi despre neregulile sau neajunsurile depistate în timpul primirii serviciului. 268. Sergentul de serviciu pe subunitate are următoarele obligaţii: 1) la darea alarmei, să efectueze deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract ai subunităţii şi, pînă la sosirea lor, să execute indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate; 2) să urmărească îndeplinirea întocmai a programului zilnic în subunitate; 3) să cunoască locul de dispunere a subunităţii şi modul de înştiinţare a ei, existentul efectivului în subunitate (cîte persoane se află în serviciul de zi, cîte sînt bolnave, arestate, învoite în afara locului de dispunere a unităţii sau trimise în componenţa echipelor), precum şi existentul şi distribuirea exactă a armamentului; 4) să distribuie armamentul numai la ordinul comandantului sau plutonierului de subunitate, efectuînd menţiunile corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei (Anexa nr. 18); la primirea armamentului, să verifice seriile şi integritatea acestuia; să păstreze permanent asupra sa şi să nu transmită nimănui cheile de la camera de păstrare a armamentului. După apelul de seară, cheile de la încăperile pentru păstrarea armamentului se predau ofiţerului de serviciu pe unitate, în tuburi speciale sigilate; 5) în cazul infracţiunilor, incidentelor, încălcărilor relaţiilor regulamentare dintre militari, să întreprindă de urgenţă măsuri pentru a restabili ordinea disciplinară; să raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate (persoanei ce-l înlocuieşte), iar în absenţa acestora – plutonierului de subunitate; 6) să controleze existenţa mijloacelor de stingere a incendiilor şi funcţionarea sistemului de semnalizare al camerelor de păstrare a armamentului, respectarea regulilor de prevenire a incendiilor în subunitate (să permită fumatul numai în locuri speciale; uscarea echipamentului - numai în uscătorii; să supravegheze respectarea regulilor de încălzire a sobelor şi de folosire a lămpilor de gaz); 7) la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoare, accesul în ea să-l admită după recunoaşterea prealabilă (prin orificiul de observare); 8) în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să întreprindă măsuri de stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate, de asemenea, să întreprindă măsuri de evacuare a personalului şi de scoatere a armamentului şi a bunurilor din încăperile aflate în pericol; 9) să schimbe la timp plantoanele; la ordinul plutonierului de subunitate să însoţească militarii bolnavi la punctul medical; 10) la ora stabilită, să adune în formaţie învoiţii în afara locului de dispunere a unităţii, să-i verifice şi să raporteze despre aceasta plutonierului de subunitate şi, la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate; 11) dacă părăseşte încăperea subunităţii în interes de serviciu, precum şi pentru odihnă, să transmită executarea obligaţiilor sale unuia din plantoanele din schimbul liber; 12) să primească de la plutonierul de subunitate, după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, iar dacă sînt absenţe nemotivate - numele, prenumele şi patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate. De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată apelul de seara s-a efectuat. Efectivul este prezent, cu excepţia a doi militari, care se află în concediu şi a altor trei care se află în servicii. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”; 13) la timpul stabilit, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate existentul şi răspîndirile efectivului subunităţii, iar în cazul depistării lipselor nemotivate acestea urmează a fi raportate imediat; 14) să organizeze efectuarea curăţeniei în încăperile şi pe teritoriul atribuit subunităţii, să respecte regimul de iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor subunităţii, să verifice prezenţa apei potabile în recipiente; 15) să menţină ordinea în timpul servirii mesei de către efectivul subunităţii; la indicaţia plutonierului de subunitate, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe bucătărie raportul privind rezervarea hranei pentru persoanele aflate în serviciu, sau pentru cele care lipsesc în interes de serviciu; 16) să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate despre persoanele sosite pentru inspecţie (control); 17) la sosirea în subunitate a şefilor direcţi, de la comandantul de subunitate în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”, să le raporteze şi să-i însoţească pe teritoriul subunităţii. De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume). Compania se află la centrul de instruire. Sînt sergentul de serviciu pe companie, sergent Ursu”. Altor ofiţeri şi subofiţeri, sergentul de serviciu pe subunitate nu le raportează, ci doar li se prezintă. La sosirea militarilor din alte subunităţi, sergentul de serviciu pe subunitate, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandan¬tul subunităţii. În cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul subunităţii şi acesta îi raportează, sergentul de serviciu pe subunitate doar i se prezintă.
269. La dispunerea subunităţii într-o localitate, sergentul de serviciu pe subunitate urmăreşte ca soldaţii şi sergenţii să nu părăsească raionul de dispunere a subunităţii. Despre încălcările regulilor stabilite sergentul de serviciu pe subunitate îi raportează comandantului (plutonierului) de subunitate.
270. Plantonul pe subunitate se numeşte din efectivul soldaţilor. El asigură paza şi integritatea camerei de păstrare a armamentului, muniţiilor, bunurilor materiale ale companiei şi obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe subunitate este subordonat sergentului de serviciu pe subunitate. 271. Plantonul în serviciu pe subunitate execută serviciul în interiorul încăperii, lîngă uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea armamentului. Plantonul pe subunitate are următoarele obligaţii: 1) să nu părăsească încăperea subunităţii fără aprobarea sergentului de serviciu pe subunitate, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea armamentului; 2) să nu permită persoanelor străine să intre în încăpere şi nici scoaterea din cazarmă a patrimoniului militar fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate; 3) să raporteze imediat sergentului de serviciu pe subunitate toate cazurile de infracţiuni, incidente şi încălcări ale relaţiilor regulamentare dintre militarii din subunitate, abaterile de la regulile de prevenire a incendiilor, să întreprindă măsuri de eliminare a acestora; 4) să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea, în caz de alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile conform programului zilnic; 5) să menţină ordinea interioară şi pe teritoriul atribuit subunităţii şi să ceară aceasta de la toţi militarii; 6) să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi; 7) să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe echipamentul numai în locurile destinate acestui scop; 8) la sosirea în subunitate (companie) a şefilor direcţi, de la comandantul subunităţii mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, să dea comanda „DREPŢI”; la sosirea altor ofiţeri ai subunităţii, a plutonierului de subunitate şi a militarilor din alte subunităţi, să cheme sergentul de serviciu. De exemplu,la ieşirea de campanie: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA LINIE”; în subunitate: „Sergentul de serviciu pe subunitate, LA IEŞIRE”. 272. Plantonului în serviciu îi este interzis să se aşeze, să-şi scoată echi¬pamentul şi să-şi descheie hainele. 273. Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină ordinea în încăperile subunităţii şi să nu părăsească încăperea fără permisiunea sergentului de serviciu pe subunitate, sa-l ajute la stabilirea ordinii în caz de încălcare a relaţiilor regulamentare dintre soldaţii şi sergenţii subunităţii; cînd rămîne în locul sergentului de serviciu - să-i execute obligaţiile. 274. Plantonul este obligat să cunoască în orice moment unde se af¬lă sergentul de serviciu pe subunitate. Toate abaterile observate le raportează sergentului de serviciu pe subunitate.