|
Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:41 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor
Principii generale
494. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii constituie o componentă importantă şi inalienabilă a pregătirii militarilor pentru îndeplinirea datoriei militare faţă de Patrie. Grija de sănătatea subalternilor este una din obligaţiile de bază ale comandantului (şefului) în vederea asigurării stării de pregătire permanente în vederea luptei а unităţii (subunităţii) militare.
495. Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor se realizează prin:
1) asigurarea de către comandanţi (şefi) a îndeplinirii măsurilor de ameliorare a condiţiilor de serviciu şi de trai;
2) călirea lor sistematică, prin practicarea regulată a sportului şi a pregătirii fizice;
3) realizarea măsurilor sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativ-profilactice.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:43 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Ameliorarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor
496. Activitatea zilnică a militarilor necesită în orice situaţie respectarea cerinţelor regulamentelor şi instrucţiunilor militare cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai, ţinîndu-se cont de specificul misiunilor executate, de condiţiile climaterice, de situaţia ecologică în raionul de dispunere a unităţii militare, de starea asigurării materiale şi a fondului de cazare.
497. Direcţiile principale de activitate ale comandanţilor (şefilor) privind îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sînt:
1) stabilirea şi aducerea la timp la cunoştinţa militarilor a regulilor tehnicii securităţii, asigurarea executării lor;
2) respectarea strictă a normelor sanitare şi a prevederilor regulamentare cu privire la instalarea militarilor, organizarea alimentării lor, asigurării lor cu apă şi cu alte tipuri de asigurări materiale şi sociale;
3) organizarea executării întocmai a programului zilnic şi a regulamentului privind timpul de serviciu;
4) acordarea în volum deplin şi la timp fiecărui militar a drepturilor ce i se cuvin;
5) înlăturarea sau reducerea la minimum a influenţei factorilor nocivi asupra sănătăţii militarilor, realizarea măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în raionul de dispunere a unităţii (subunităţii) militare.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:43 | Сообщение # 3 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Pregătirea fizică a militarilor şi sportul
498. Pregătirea fizică a militarilor şi practicarea sportului se efectuează în scopul sporirii rezistenţei organismului lor la diverse modificări drastice ale factorilor mediului ambiant, la condiţiile determinate de specificul serviciului militar şi de executarea misiunilor de luptă.
499. Pregătirea fizică a efectivului şi sportul se organizează de către comandanţi (şefi), se efectuează sub controlul sistematic al şefului serviciului medical.
La planificarea activităţilor corespunzătoare, se ţine cont de starea sănătăţii, de vîrsta militarilor şi de condiţiile climaterice.
500. Pregătirea fizică a efectivului şi practicarea sportului se înfăptuiesc sistematic, prin folosirea complexă a factorilor apă, soare, aer.
Procedeele de bază ale pregătirii fizice a efectivului şi practicării sportului sînt:
1) executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber;
2) spălatul pînă la brîu sau duşul de scurtă durată cu apă rece;
3) clătirea gîtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte de somn;
4) în perioada de iarnă, antrenamente şi activităţi pe schiuri, în îmbrăcăminte uşoară;
5) în perioada de vară, şedinţele şi activităţile sportive de masă se efectuează în îmbrăcăminte uşoară. Băile de soare şi scăldatul se efectuează, sub supraveghere, în locuri special amenajate, în zilele de odihnă şi în timpul liber.
501. Activităţile de pregătire fizică şi sport se desfăşoară în timpul înviorării de dimineaţă, şedinţelor de instruire şi în timpul activităţilor sportive în masă.
La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de antrenament şi de dozare a efortului fizic, ţinîndu-se cont de apartenenţa militarilor la diferite genuri de armă, de vîrstă şi de starea lor de sănătate.
Activităţile sportive se desfăşoară în secţii (echipe) sportive, în orele stabilite de programul zilnic şi în afara timpului de serviciu.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:44 | Сообщение # 4 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsurile profilactice şi antiepidemice
502. Fiecare militar este obligat să se preocupe de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinuiască afecţiunile sale, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare (fumatul, consumul de alcool, folosirea drogurilor etc.).
503. Respectarea regulilor de igienă corporală include:
1) spălatul de dimineaţă şi curăţirea dinţilor, spălatul picioarelor înainte de somn, spălarea regulată a ciorapilor şi a obielelor (cel puţin o dată în 2-3 zile);
2) bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp;
3) îmbăierea săptămînală, cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat;
4) menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului.
Coafura militarului, mustăţile (dacă le are) trebuie să fie îngrijite, să corespundă cerinţelor igienei şi să nu împiedice folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi portul echipamentului.
Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe şi să nu fie lăsate mai jos de colţurile gurii.
504. Femeilor-militare, cînd poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte părul răsfirat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-l decoloreze; să-şi fixeze părul cu agrafe de masă plastică sau de lemn; să poarte peruci, conciuri; să-şi vopsească sprîncenele, să-şi încleie gene; să-şi facă alunele şi unghii artificiale; să poarte unghii prea lungi; să-şi machieze exagerat faţa.
505. Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare, în blocurile sanitare (closete şi lavoare) şi în alte camere de folosinţă comună; aerisirea regulată a încăperilor; menţinerea curăţeniei în locurile publice, cît şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.
506. În scopul sporirii imunităţii organismului faţă de bolile infecţioase, militarilor li se administrează, în scop profilactic, vaccinuri. Vaccinările pot fi efectuate atît conform planului, cît şi în urma unor indicaţii suplimentare.
Vaccinările planificate se efectuează efectivului unităţii conform calendarului vaccinărilor, iar cele determinate de situaţia epidemiologică – în baza ordinului comandantului (şefului) superior.
De vaccinări militarii sînt scutiţi numai la decizia medicului.
În cartelele medicale se fac menţiuni privind efectuarea vaccinărilor.
507. Militarul este obligat să raporteze, în ordine ierarhică, cazurile de apariţie a bolilor infecţioase în rîndul camarazilor şi al persoanelor care locuiesc cu el în aceeaşi încăpere (apartament, cameră din cămin etc.).
508. La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical raportează imediat şefului compartimentului logistic şi şefului serviciului medical superior; organizează depistarea activă, izolarea şi spitalizarea celor afectaţi, efectuează dezinfecţia în subunităţi şi în obiectivele unităţii, organizează supravegherea persoanelor, care au fost în contact cu bolnavii şi sporeşte controlul asupra realizării măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.
509. La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau cel de carantină şi se desfăşoară izolatoare suplimentare.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:45 | Сообщение # 5 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsurile curativ-profilactice
510. Măsurile curativ-profilactice de bază sînt: dispensarizarea, tratamentul ambulator, staţionar şi balneo-sanatorial.
În scopul prevenirii răspîndirii bolilor infecţioase, măsurile curativ-profilactice, planificate de serviciul medical, sînt obligatorii pentru toţi militarii.
511. Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului, depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăvire, studierea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor, depistarea factorilor care influenţează negativ asupra sănătăţii acestora, realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.
512. Controlul medical al stării de sănătate a militarilor se înfăptuieşte prin:
1) supravegherea medicală zilnică a efectivului;
2) controale medicale ale militarilor;
3) examene medicale profunde şi de control ale militarilor.
513. Controalelor medicale sînt supuşi:
1) întregul efectiv al unităţii - înainte de a efectua vaccinările de profilaxie;
2) militarii în termen - înainte de îmbăiere;
3) personalul forţelor (schimburilor) de serviciu - înainte de intrarea în serviciul de alarmă (de zi);
4) militarii, a căror activitate este legată de posibila influenţă a factorilor nocivi, cît şi cei aflaţi sub supraveghere dinamică de dispensar - în termenele stabilite pentru ei;
5) persoanele care lucrează permanent la bucătării, la depozitele de alimente, la obiectivele de alimentare cu apă, la brutării, în băi, la spălătorii – o dată pe săptămînă;
6) efectivul numit pentru serviciul de zi pe cantină - înainte de schimbarea personalului destinat pentru serviciul de zi;
7) militarii nou-sosiţi în unitate, militarii în termen reveniţi din concedii, din delegaţii şi din instituţiile curative după tratament - în ziua sosirii în unitate, pînă la trimiterea lor în subunităţi;
8) conducătorii auto - înainte de a ieşi la cursă;
9) participanţii la competiţii sportive - înainte de competiţie;
10) militarii sancţionaţi cu arest - înainte de a fi trimişi la arest.
Examenele medicale aprofundate se înfăptuiesc:
1) ale militarilor în - de două ori pe an;
2) ale militarilor prin contract - în trimestrele trei-patru; în trimestrul doi se efectuează examenul medical de control.
Pentru efectuarea examenului medical aprofundat sînt antrenaţi medicii specialişti din instituţiile medico-militare.
514. Timpul, modul şi locul efectuării examenului medical al efectivului unităţii sînt anunţate prin ordin pe unitate. Este interzisă efectuarea examenului medical al subunităţilor în zilele de sărbătoare şi de odihnă.
515. La examenul medical efectivul subunităţii este condus (prezentat) de către plutonierul de subunitate.
La examenele medicale ale efectivului trebuie să asiste toţi ofiţerii şi subofiţerii subunităţii. Ei sînt obligaţi să comunice medicului observaţiile lor privind starea sănătăţii subalternilor.
Rezultatele examenelor şi controalelor medicale ale efectivului subunităţii sînt trecute de medic în cartelele medicale. Militarii, care după starea sănătăţii necesită supraveghere de dispensare dinamică, sînt trecuţi în evidenţă şi supuşi periodic examenului medical de control. Comandantul răspunde de încadrarea completă a efectivului în examenul medical.
516. Militarii, care lipsesc din anumite motive de la examenul medical, sînt trimişi de către comandant cu prima ocazie la punctul medical al unităţii.
517. Rezultatele examenului medical al efectivului unităţii, cît şi propunerile de efectuare a măsurilor curativ - profilactice se raportează comandantului unităţii de către şeful serviciului medical.
518. Militarul nu trebuie să tăinuiască boala sa. Dacă s-a îmbolnăvit, el este obligat să raporteze comandantului (şefului) nemijlocit, pentru a fi trimis la punctul medical spre a i se acorda asistenţă medicală.
519. Primirea de ambulator se efectuează la punctul medical al unităţii, în orele stabilite de programul zilnic al unităţii.
Militarii care s-au îmbolnăvit acut sau au contractat o traumă sînt trimişi la punctul medical al unităţii imediat, în orice timp, ziua sau noaptea.
520. Militarii în termen sînt trimişi la punctul medical al unităţii de către sergentul de serviciu pe subunitate. Registrul de evidenţă a bolnavilor companiei cu semnătura plutonierului de subunitate se prezintă felcerului (instructorului sanitar) de serviciu pe punctul medical al unităţii cel tîrziu cu două ore înainte de începerea primirii de ambulator.
Medicul verifică prezentarea la punctul medical a tuturor militarilor înscrişi în registrul de evidenţă a bolnavilor.
După controlul efectuat de medic (felcer), bolnavii, în funcţie de caracterul maladiei, sînt internaţi pentru tratament staţionar în punctul medical al unităţii, sînt trimişi la tratament staţionar în instituţia medico-militară din afara unităţii (spital) sau sînt supuşi tratamentului ambulator.
Militarii prin contract, la recomandarea medicului, prin decizia comandantului superior, pot rămîne pentru tratament la domiciliu.
Despre rezultatele controlului medical, medicul face menţiunile respective în cartelele medicale şi consemnează recomandările în registrul de evidenţă a bolnavilor.
După acordarea asistenţei medicale, soldaţii şi sergenţii în termen revin în subunitate sub comanda instructorului sanitar sau a şefului echipei. Şeful echipei transmite registrul de evidenţă a bolnavilor sergentului de serviciu pe subunitate, care îl prezintă comandantului de subunitate. Comandantul de subunitate, conform recomandărilor medicului, înscrie în registrul de evidenţă a bolnavilor indica¬ţiile de rigoare.
521. Avizul de eliberare completă sau parţială de la activităţi sau de la lucru este înfăptuit de medic, iar în unităţile militare unde medi¬cul nu este prevăzut în statele de personal - de felcer, dar pentru cel mult trei zile. În caz de necesitate, eliberarea poate fi repetată pe o durată de trei zile, ulterior, pentru prelungirea tratamentului la domiciliu, este necesară decizia comisiei medico-militare. Recomandă¬rile medicului (felcerului) privind eliberarea completă sau parţia¬lă de la exercitarea obligaţiilor de serviciu sînt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere.
După expirarea termenului de eliberare acordat, la necesitate, militarii în termen urmează a fi trimişi să efectueze un control medical repetat.
Eliberarea de la exercitarea obligaţiilor de serviciu a militarilor prin contract şi ieşirea acestora la serviciu după boală sînt reflectate în ordinul de zi pe unitate.
Bolnavii numiţi pentru tratament de ambulator, pentru primirea preparatelor medicamentoase, pentru efectuarea unor investigaţii şi proceduri curative, cît şi cei care necesită consultaţii din partea specialiştilor instituţiilor medico-militare, sînt trimişi la punctul medical al unităţii în zilele şi în orele indicate de medic în registrul de evidenţă a bolnavilor.
522. Înscrierea militarilor în termen pentru primirea hranei dietetice se efectuează printr-un ordin pe unitate, pe un termen de pînă la trei luni, în baza raportului şefului serviciului medical al unităţii.
523. În infirmeria punctului medical al unităţii se efectuează tratamentul staţionar al bolnavilor timp de pînă la 15 zile. La internare, bolnavii sînt supuşi dezinfecţiei.
524. Pentru tratament staţionar în afara unităţii, militarii sînt trimişi de către comandantul unităţii, conform avizului medicului, iar pentru asistenţa medicală de urgenţă, în lipsa medicului, de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical, care, concomitent, raportează şefului serviciului medical şi ofiţerului de serviciu pe unitate.
Transportarea bolnavilor la instituţia medico-militară se efectuează cu transportul sanitar de serviciu al unităţii, ei fiind însoţiţi de fel¬cer (instructorul sanitar).
Pentru îndreptarea la tratament în afara locului de dispunere a unităţii, militarul trebuie să dispună de îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului şi să posede biletul pentru tratament staţionar, semnat de comandantul unităţii, cartela sa medicală, documentul de identitate, obiectele personale necesare şi bonul de subzistenţă; în caz de necesitate – certificat privind traumatismul şi caracteristica medicală. Pentru tratament în afara garnizoanei, militarului, suplimentar, i se eliberează adeverinţă de echipament, certificat de alocare la drepturi băneşti, documente de transport pînă la locul de amplasare a instituţiei medico - militare şi înapoi.
525. Despre militarii internaţi pentru tratament staţionar în afara locului de dispunere a unităţii, cît şi despre externarea lor după însănătoşire, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) medicale este obligat să comunice în aceeaşi zi comandantului unităţii din care au sosit militarii respectivi.
Despre depistarea la bolnavul internat a unei boli infecţioase şi despre internarea bolnavilor cu intoxicaţii sau cu traume, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) medico - militare este obligat să înştiinţeze imediat comandantul unităţii din care a sosit bolnavul (bolnavii), iar despre boala infecţioasă, pe lîngă aceasta, şi instituţia de medicină preventivă.
Militarii care s-au îmbolnăvit în perioada concediului sau a delegaţiei sînt trimişi la tratament staţionar în instituţii medicale de către şefii de comenduiri sau de către şefii centrelor militare.
După însănătoşire, militarii sînt trimişi din instituţia medico-militară în unitate cu docu¬mentele respective, care, la sosire, se predau plutonierului de subunitate.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Duminică, 25.11.2012, 12:46 | Сообщение # 6 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Deservirea cu baie-spălătorie
526. Soldaţii şi sergenţii trebuie să se îmbăieze cel puţin o dată în săptamînă, iar bucătarii şi brutarii, în afară de aceasta, trebuie să facă în fiecare zi duş. Mecanicii-conductori (conducătorii auto), precum şi alţi militari antrenaţi la exploatarea armamentului şi tehnicii militare, la diferite lucrări gospodăreşti sau activităţi sportive, fac duş în funcţie de necesităţi.
Pentru îmbăiere, militarii sînt asi¬guraţi cu săpun, cu ştergare şi cu burete de spălat dezinfectate.
Timpul îmbăierii este stabilit de programul zilnic.
527. Subunitatea pleacă la baie sub comanda plutonierului de subunitate (celui care îl înlocuieşte). Militarii în termen aflaţi în serviciul de zi sau la lucrări, ori absenţi din alte motive, cît şi cei reveniţi din delegaţii şi concedii, sînt trimişi la baie de către plutonierul de subunitate în alt timp, sub comanda unui sergent.
Pentru menţinerea ordinii în baie, este numită o persoană de serviciu pe baie din efectivul militarilor prin contract, iar pentru executarea con¬trolului medical şi acordarea asistenţei medicale pe timpul îmbăierii efec¬tivului este numit un felcer (instructor sanitar) de serviciu.
Pentru a face curăţenie în încăperile băii şi pentru dezinfectarea acestora după fiecare schimb de militari care se îmbăiesc, la dispoziţia persoanei de serviciu pe baie se pune numărul nece¬sar de soldaţi.
528. Militarii arestaţi sînt trimişi la baie separat, în timpul rezervat special pentru ei.
529. Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii, în limitele garnizoanelor în care este dispusă unitatea, sau nemijlocit în unitate. Modul de spălare este stabilit de către compartimentul logistic al unităţii militare.
Spălatul echipamentului acolo unde nu există posibilitatea de a-l spăla în spălătorii este permis militarilor în termen numai în camere (locuri) destinate şi utilate special în acest scop. Uscatul îmbrăcămintei se efectuează în uscătorii sau în locuri destinate pentru aceasta.
Lenjeria de corp şi de pat, ştergarele şi obielele trebuie sa fie schimbate o dată pe saptămînă, în zilele de îmbăiere; bucătarii şi brutarii îşi schimbă lenjeria de corp cel puţin de doua ori pe saptămînă.
Lenjeria de corp curată, ştergarele, obielele şi ciorapii se distribuie, iar lenjeria murdară se predă nemijlocit la baie.
În caz de necesitate, schimbul lenjeriei, ştergarelor, obielelor şi ciorapilor se efectuează mai des.
530. Prelucrarea specială a îmbrăcămintei, a lenjeriei de corp şi a celei de pat se efectuează în baza ordinului comandantului unităţii.
|
| |
| |
|
Principală 
