|
Igiena individuală a militarilor.
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:47 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Păstrarea şi fortificarea sănătăţii constituie o componentă importantă şi inalienabilă a pregătirii militarilor pentru îndeplinirea datoriei militare faţă de Patrie. Grija de sănătatea subalternilor este una din obligaţiile de bază ale comandantului (şefului) în vederea asigurării stării de pregătire permanente în vederea luptei а unităţii (subunităţii) militare.
În condiţii de campanie combatanţii au o susceptibilitate mărită faţă de boli, datorită desfăşurării acţiunilor medii diferite, situaţia tactică impunând prezenţa în locuri în care în mod normal le-ar evita - zone mlăştinoase sau excesiv de uscate, terenuri contaminate chimic, populate de diferite insecte, expuse vânturilor puternice şi precipitaţiilor abundente, terenuri aride, accidentate natural, expuse unor temperaturi extreme.
Organismul uman are multiple capacităţi de a se proteja împotriva îmbolnăvirilor şi a extremelor climatice, dar acestea sunt dependente de nivelul de bunăstare fizică generală. Atunci când aceste capacităţi sunt depăşite apare sensibilizarea faţă de boli şi stres.
Relaţia directă între sănătatea militarului şi îndeplinirea cu succes a misiunii a devenit axiomatică. Dacă comandanţii de diferite nivele ignoră măsurile medico-sanitare de prevenire, degradarea stării de sănătate poate să se producă mai rapid într-un interval mai scurt de timp. Aplicarea consecventă a măsurilor profilactice sporeşte capacitatea combativă şi dă ascendentul moral a reuşitei
Păstrarea şi fortificarea sănătăţii militarilor se realizează prin:
1) asigurarea de către comandanţi (şefi) a îndeplinirii măsurilor de ameliorare a condiţiilor de serviciu şi de trai;
2) călirea lor sistematică, prin practicarea regulată a sportului şi a pregătirii fizice;
3) realizarea măsurilor sanitaro-igienice, antiepidemice şi curativ-profilactice.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:48 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Ameliorarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor.
Activitatea zilnică a militarilor necesită în orice situaţie respectarea cerinţelor regulamentelor şi instrucţiunilor militare cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai, ţinându-se cont de specificul misiunilor executate, de condiţiile climaterice, de situaţia ecologică în raionul de dispunere a unităţii militare, de starea asigurării materiale şi a fondului de cazare.
Direcţiile principale de activitate ale comandanţilor (şefilor) privind îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sânt:
1) stabilirea şi aducerea la timp la cunoştinţa militarilor a regulilor tehnicii securităţii, asigurarea executării lor;
2) respectarea strictă a normelor sanitare şi a prevederilor regulamentare cu privire la instalarea militarilor, organizarea alimentării lor, asigurării lor cu apă şi cu alte tipuri de asigurări materiale şi sociale;
3) organizarea executării întocmai a programului zilnic şi a regulamentului privind timpul de serviciu;
4) acordarea în volum deplin şi la timp fiecărui militar a drepturilor ce i se cuvin;
5) înlăturarea sau reducerea la minimum a influenţei factorilor nocivi asupra sănătăţii militarilor, realizarea măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în raionul de dispunere a unităţii (subunităţii) militare.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:49 | Сообщение # 3 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Pregătirea fizică a militarilor şi sportul
Pregătirea fizică a militarilor şi practicarea sportului se efectuează în scopul sporirii rezistenţei organismului lor la diverse modificări drastice ale factorilor mediului ambiant, la condiţiile determinate de specificul serviciului militar şi de executarea misiunilor de luptă.
Pregătirea fizică a efectivului şi sportul se organizează de către comandanţi (şefi), se efectuează sub controlul sistematic al şefului serviciului medical.
La planificarea activităţilor corespunzătoare, se ţine cont de starea sănătăţii, de vârsta militarilor şi de condiţiile climaterice.
Pregătirea fizică a efectivului şi practicarea sportului se înfăptuiesc sistematic, prin folosirea complexă a factorilor apă, soare, aer.
Procedeele de bază ale pregătirii fizice a efectivului şi practicării sportului sânt:
1) executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber;
2) spălatul până la brâu sau duşul de scurtă durată cu apă rece;
3) clătirea gâtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă rece înainte de somn;
4) în perioada de iarnă, antrenamente şi activităţi pe schiuri, în îmbrăcăminte uşoară;
5) în perioada de vară, şedinţele şi activităţile sportive de masă se efectuează în îmbrăcăminte uşoară. Băile de soare şi scăldatul se efectuează, sub supraveghere, în locuri special amenajate, în zilele de odihnă şi în timpul liber.
Activităţile de pregătire fizică şi sport se desfăşoară în timpul înviorării de dimineaţă, şedinţelor de instruire şi în timpul activităţilor sportive în masă.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:50 | Сообщение # 4 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsurile profilactice şi antiepidemice
Fiecare militar este obligat să se preocupe de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinuiască afecţiunile sale, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi să nu-şi permită deprinderi dăunătoare (fumatul, consumul de alcool, folosirea drogurilor etc.).
Respectarea regulilor de igienă corporală include:
1) spălatul de dimineaţă şi curăţirea dinţilor, spălatul picioarelor înainte de somn, spălarea regulată a ciorapilor şi a obielelor (cel puţin o dată în 2-3 zile);
2) bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp;
3) îmbăierea săptămânală, cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat;
4) menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului.
Coafura militarului, mustăţile (dacă le are) trebuie să fie îngrijite, să corespundă cerinţelor igienei şi să nu împiedice folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi portul echipamentului.
Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe şi să nu fie lăsate mai jos de colţurile gurii.
Femeilor-militare, când poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte părul răsfirat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-l decoloreze; să-şi fixeze părul cu agrafe de masă plastică sau de lemn; să poarte peruci, conciuri; să-şi vopsească sprâncenele, să-şi încleie gene; să-şi facă alunele şi unghii artificiale; să poarte unghii prea lungi; să-şi machieze exagerat faţa.
Regulile de igienă socială includ: menţinerea curăţeniei în dormitoare, în blocurile sanitare (closete şi lavoare) şi în alte camere de folosinţă comună; aerisirea regulată a încăperilor; menţinerea curăţeniei în locurile publice, cât şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.
În scopul sporirii imunităţii organismului faţă de bolile infecţioase, militarilor li se administrează, în scop profilactic, vaccinuri. Vaccinările pot fi efectuate atât conform planului, cât şi în urma unor indicaţii suplimentare.
Militarul este obligat să raporteze, în ordine ierarhică, cazurile de apariţie a bolilor infecţioase în rândul camarazilor şi al persoanelor care locuiesc cu el în aceeaşi încăpere (apartament, cameră din cămin etc.).
La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical raportează imediat şefului compartimentului logistic şi şefului serviciului medical superior; organizează depistarea activă, izolarea şi spitalizarea celor afectaţi, efectuează dezinfecţia în subunităţi şi în obiectivele unităţii, organizează supravegherea persoanelor, care au fost în contact cu bolnavii şi sporeşte controlul asupra realizării măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:51 | Сообщение # 5 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsurile curativ-profilactice
Măsurile curativ-profilactice de bază sânt: dispensarizarea, tratamentul ambulator, staţionar şi balneo-sanatorial. În scopul prevenirii răspândirii bolilor infecţioase, măsurile curativ-profilactice, planificate de serviciul medical, sânt obligatorii pentru toţi militarii.
Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului, depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăvire, studierea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor, depistarea factorilor care influenţează negativ asupra sănătăţii acestora, realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.
Controlul medical al stării de sănătate a militarilor se înfăptuieşte prin:
1) supravegherea medicală zilnică a efectivului;
2) controale medicale ale militarilor;
3) examene medicale profunde şi de control ale militarilor.
Controalelor medicale sânt supuşi:
1) întregul efectiv al unităţii - înainte de a efectua vaccinările de profilaxie;
2) militarii în termen - înainte de îmbăiere;
3) personalul forţelor (schimburilor) de serviciu - înainte de intrarea în serviciul de alarmă (de zi);
4) militarii, a căror activitate este legată de posibila influenţă a factorilor nocivi, cât şi cei aflaţi sub supraveghere dinamică de dispensar - în termenele stabilite pentru ei;
5) persoanele care lucrează permanent la bucătării, la depozitele de alimente, la obiectivele de alimentare cu apă, la brutării, în băi, la spălătorii – o dată pe săptămână;
6) efectivul numit pentru serviciul de zi pe cantină - înainte de schimbarea personalului destinat pentru serviciul de zi;
7) militarii nou-sosiţi în unitate, militarii în termen reveniţi din concedii, din delegaţii şi din instituţiile curative după tratament - în ziua sosirii în unitate, până la trimiterea lor în subunităţi;
8) conducătorii auto - înainte de a ieşi la cursă;
9) participanţii la competiţii sportive - înainte de competiţie;
10) militarii sancţionaţi cu arest - înainte de a fi trimişi la arest.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:52 | Сообщение # 6 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Examenele medicale aprofundate se înfăptuiesc:
1) ale militarilor în - de două ori pe an;
2) ale militarilor prin contract - în trimestrele trei-patru; în trimestrul doi se efectuează examenul medical de control.
La examenele medicale ale efectivului trebuie să asiste toţi ofiţerii şi subofiţerii subunităţii. Ei sânt obligaţi să comunice medicului observaţiile lor privind starea sănătăţii subalternilor.
Rezultatele examenelor şi controalelor medicale ale efectivului subunităţii sânt trecute de medic în cartelele medicale. Militarii, care după starea sănătăţii necesită supraveghere de dispensare dinamică, sânt trecuţi în evidenţă şi supuşi periodic examenului medical de control. Comandantul răspunde de încadrarea completă a efectivului în examenul medical.
Militarul nu trebuie să tăinuiască boala sa. Dacă s-a îmbolnăvit, el este obligat să raporteze comandantului (şefului) nemijlocit, pentru a fi trimis la punctul medical spre a i se acorda asistenţă medicală.
Primirea de ambulator se efectuează la punctul medical al unităţii, în orele stabilite de programul zilnic al unităţii.
Militarii care s-au îmbolnăvit acut sau au contractat o traumă sânt trimişi la punctul medical al unităţii imediat, în orice timp, ziua sau noaptea.
Militarii în termen sânt trimişi la punctul medical al unităţii de către sergentul de serviciu pe subunitate. Registrul de evidenţă a bolnavilor companiei cu semnătura plutonierului de subunitate se prezintă felcerului (instructorului sanitar) de serviciu pe punctul medical al unităţii cel târziu cu două ore înainte de începerea primirii de ambulator.
După controlul efectuat de medic (felcer), bolnavii, în funcţie de caracterul maladiei, sânt internaţi pentru tratament staţionar în punctul medical al unităţii, sânt trimişi la tratament staţionar în instituţia medico-militară din afara unităţii (spital) sau sânt supuşi tratamentului ambulator.
Militarii prin contract, la recomandarea medicului, prin decizia comandantului superior, pot rămâne pentru tratament la domiciliu.
După acordarea asistenţei medicale, soldaţii şi sergenţii în termen revin în subunitate sub comanda instructorului sanitar sau a şefului echipei. Şeful echipei transmite registrul de evidenţă a bolnavilor sergentului de serviciu pe subunitate, care îl prezintă comandantului de subunitate. Comandantul de subunitate, conform recomandărilor medicului, înscrie în registrul de evidenţă a bolnavilor indica¬ţiile de rigoare.
Avizul de eliberare completă sau parţială de la activităţi sau de la lucru este înfăptuit de medic, iar în unităţile militare unde medi¬cul nu este prevăzut în statele de personal - de felcer, dar pentru cel mult trei zile. În caz de necesitate, eliberarea poate fi repetată pe o durată de trei zile, ulterior, pentru prelungirea tratamentului la domiciliu, este necesară decizia comisiei medico-militare.
Înscrierea militarilor în termen pentru primirea hranei dietetice se efectuează printr-un ordin pe unitate, pe un termen de până la trei luni, în baza raportului şefului serviciului medical al unităţii.
În infirmeria punctului medical al unităţii se efectuează tratamentul staţionar al bolnavilor timp de până la 15 zile. La internare, bolnavii sânt supuşi dezinfecţiei.
Pentru tratament staţionar în afara unităţii, militarii sânt trimişi de către comandantul unităţii, conform avizului medicului, iar pentru asistenţa medicală de urgenţă, în lipsa medicului, de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical, care, concomitent, raportează şefului serviciului medical şi ofiţerului de serviciu pe unitate.
Despre depistarea la bolnavul internat a unei boli infecţioase şi despre internarea bolnavilor cu intoxicaţii sau cu traume, şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) medico - militare este obligat să înştiinţeze imediat comandantul unităţii din care a sosit bolnavul (bolnavii), iar despre boala infecţioasă, pe lângă aceasta, şi instituţia de medicină preventivă.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:52 | Сообщение # 7 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Deservirea cu baie-spălătorie
Soldaţii şi sergenţii trebuie să se îmbăieze cel puţin o dată în săptămână, iar bucătarii şi brutarii, în afară de aceasta, trebuie să facă în fiecare zi duş. Mecanicii-conductori (conducătorii auto), precum şi alţi militari antrenaţi la exploatarea armamentului şi tehnicii militare, la diferite lucrări gospodăreşti sau activităţi sportive, fac duş în funcţie de necesităţi.
Pentru îmbăiere, militarii sânt asi¬guraţi cu săpun, cu ştergare şi cu burete de spălat dezinfectate.
Timpul îmbăierii este stabilit de programul zilnic.
Subunitatea pleacă la baie sub comanda plutonierului de subunitate (celui care îl înlocuieşte). Militarii în termen aflaţi în serviciul de zi sau la lucrări, ori absenţi din alte motive, cât şi cei reveniţi din delegaţii şi concedii, sânt trimişi la baie de către plutonierul de subunitate în alt timp, sub comanda unui sergent.
Pentru menţinerea ordinii în baie, este numită o persoană de serviciu pe baie din efectivul militarilor prin contract, iar pentru executarea con¬trolului medical şi acordarea asistenţei medicale pe timpul îmbăierii efec¬tivului este numit un felcer (instructor sanitar) de serviciu.
Militarii arestaţi sânt trimişi la baie separat, în timpul rezervat special pentru ei.
Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii, în limitele garnizoanelor în care este dispusă unitatea, sau nemijlocit în unitate. Modul de spălare este stabilit de către compartimentul logistic al unităţii militare.
Spălatul echipamentului acolo unde nu există posibilitatea de a-l spăla în spălătorii este permis militarilor în termen numai în camere (locuri) destinate şi utilate special în acest scop. Uscatul îmbrăcămintei se efectuează în uscătorii sau în locuri destinate pentru aceasta.
Lenjeria de corp şi de pat, ştergarele şi obielele trebuie sa fie schimbate o dată pe săptămână, în zilele de îmbăiere; bucătarii şi brutarii îşi schimbă lenjeria de corp cel puţin de doua ori pe săptămână.
Lenjeria de corp curată, ştergarele, obielele şi ciorapii se distribuie, iar lenjeria murdară se predă nemijlocit la baie.
În caz de necesitate, schimbul lenjeriei, ştergarelor, obielelor şi ciorapilor se efectuează mai des.
Prelucrarea specială a îmbrăcămintei, a lenjeriei de corp şi a celei de pat se efectuează în baza ordinului comandantului unităţii.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:55 | Сообщение # 8 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsuri profilactice de igienă individuală
Igiena individuală deficitară se poate materializa în leziuni relativ simple: eroziuni, hiperhidroză plantară, dar şi în tulburări ale echilibrului hidroelectrolitic şi ale termoreglării. Apariţia acestor evenimente semnalează ajustarea incorectă a echipamentului, care fiind prea larg sau prea strâmt determină tulburări ale circulaţiei sângelui şi a ventilaţiei necesare în diferitele segmente ale organismului.
Purtarea unor ciorapi umezi sau uzaţi afectează picioarele, pregătind terenul pentru eventuale recidive ale unor infecţii fungice anterioare sau pentru complicaţii infecţioase locale şi generale. Purtarea unor haine din materiale sintetice sau din mătase este contraindicată, având în vedere că doar ţesăturile de bumbac simt bune absorbante şi permit uscarea pielii. Echipamentul murdar sau purtat un interval mai prelungit de timp, pământ nespălat, sunt gazde ospitaliere pentru paraziţi. Devine implicită necesitatea ca starea echipamentului şi a încălţămintei să fie cât mai strict supravegheată, luându-se măsura schimbării sau reparării urgente în cazurile care o impun.
Igiena picioarelor prin spălare zilnică, tăiere corectă şi la timp a unghiilor reprezintă cea mai sigură metodă profilactică. La cei cu infecţii fungice în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat, se va utiliza pudra de talc pentru a menţine tegumentele cât mai uscate.
Odată apărute eroziunile impun scoaterea din formaţie a militarului, aplicarea pansamentului local după o sterilizare prealabilă a leziunii şi, eventualul transport cu un vehicul. Fără aceste măsuri simple, eroziunile se pot agrava prin complicaţii infecţioase şi se prelungeşte timpul necesar vindecării. Consecinţele sunt diminuarea capacităţii de luptă şi necesitatea destinării unor autovehicule pentru transportul celor afectaţi.
Un alt factor important în protecţia individuală a militarului este utilizarea apei atât pentru igiena individuală, cât şi pentru alimentaţie. Apa trebuie folosită constant şi în cantităţi adecvate climatului exterior. Ea trebuie să provină din surse verificate chimic şi bacteriologic şi consumul ei nu trebuie restrâns din cauza disconfortului produs de urinatul în condiţii precare de igienă.
Consumul apei trebuie făcut în cantităţi mici, în mod repetat, iar temperatura apei trebuie să fie medie, deoarece apa rece nu este absorbită rapid prin tubul digestiv. Senzaţia de sete este un bun indicator al deshidratării organismului şi, prin urmare, consumul apei trebuie să fie continuu. Dacă culoarea urinei emise este galben închis, acesta este un semn al unui aport de lichid insuficient.
Ritmul de veghe şi odihnă ideal implică 6-9 ore de somn zilnic. Odihna este mai utilă înainte de pornirea într-o misiune. Este important să se evite somnul pe timpul transportului cu vehicule. Privarea temporară de somn nu afectează permanent starea fizică şi mentală a combatantului. Efectele acestei privări pot fi contracarate prin mişcări fizice uşoare pe loc, jocuri mintale simple.
Eventualele coşmaruri din cursul somnului sunt o modalitate de obişnuire a creierului cu experienţele noi, specifice luptei. Introspecţia în zona evenimentelor stresante nu este de dorit. Experienţele noi trebuie trăite în interiorul unui grup de prieteni care este capabil să acorde sprijin moral celui mai stresat. Se vor minimaliza efectele unor evenimente neplăcute sau cu posibile consecinţe cu risc vital asupra combatantului.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:56 | Сообщение # 9 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Măsuri profilactice de igienă colectivă.
Clădirile în care sunt cazaţi militarii trebuie să respecte câteva criterii:
- să aibă temelie puternică care să reprezinte baza de sprijin a pereţilor solizi care să realizeze izolarea termică eficientă şi să fie cît mai rezistenţi faţă de potenţialii factori agresori (temperaturi extreme, foc, apă);
- pavimentul să fie neted, uşor de curăţat;
- tavanele să fie construite din materiale rezistente la intemperii şi la foc; trebuie să asigure între diferitele straturi un spaţiu pentru aerul care are rol termoreglator;
- ventilaţia să asigure fiecărei persoane 3-45 m cubi de aer pe oră, astfel încît 10 minute de aerisire la fiecare oră să poată înlocui aerul viciat de conţinutul în CO rezultat din expiraţia umană;
- iluminatul atît cel natural cît şi cel artificial să contribuie la bunăstarea şi funcţionalitatea optimă a ochilor;
- să dispună de o reţea de aprovizionare cu apă şi de canalizare eficientă.
Dormitoarele trebuie să asigure spaţiu suficient fiecărui militar, să fie dotate cu cazarmament curat, care să fie curăţat săptămînal sau in funcţie de rulajul ocupaţiilor. Nu se vor depozita obiecte, rufe sau alimente care să atragă rozătoarele sau insecte vectore a diferite boli.
În condiţii de instrucţie în tabără trebuie alese locuri sănătoase, uscate, ferite de vînt şi curenţi puternici, uşor înclinate pentru a permite scurgerea rapidă a apei din precipitaţii. Aşezarea corturilor se va face la distanţă regulamentară unul de celălalt; în interior ca aşternut se vor pune frunze uscate, paie, rumeguş care se vor schimba la 10-15 zile; în exterior se vor săpa şănţuleţe nu foarte adînci cu scurgerea către partea înclinată.
Pentru necesităţi fiziologice se sapă şanţuri său latrine de campanie la 200-300 m distanţă de sursele de apă şi la minim 50 m de corturi. Amplasarea acestor lucrări se va face într-un loc din care vîntul să nu ducă mirosul spre corturi sau spre locul de servire al mesei. Zilnic şanţurile sau latrinele trebuie dezinfectate.
În cazul apariţiei în unitate a unor boli infecţioase gastro-intestinale (febră tifoidă, dizenterie, toxiinfecţii alimentare) materiile fecale din şanţuri sau latrine trebuie acoperite cu pămînt şi dezinfectate obligatoriu de cel puţin două ori pe zi.
Condiţiile în care se transportă, se depozitează, se pregăteşte şi se serveşte hrana au consecinţe directe asupra combatanţilor. Hrana contaminată cu microorganisme prin tehnici inadecvate sau neigienice de preparare poate duce la apariţia de toxiinfecţii alimentare.
Personalul care manipulează hrana trebuie să fîe perfect sănătos, să fie supravegheat continuu şi complet în desfăşurarea activităţii. Orice semn al unei boli generale sau care afectează tegumentele şi anexele sale (unghii murdare, plăgi infectate sau nu) reclamă măsuri prompte de izolare. Apa şi săpunul trebuie să rămînă principalii aliaţi ai luptei cu vectorii microbieni sau parazitari.
Reziduurile menajere trebuie cît mai rapid îngropate pentru a împiedica multiplicarea insectelor şi, implicit, a germenilor pe care acestea le vehiculează. Îngroparea este metoda de îndepărtare a unor animale nedorite atrase de resturile menajere în spaţiul apropiat taberei.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Vineri, 29.11.2013, 00:57 | Сообщение # 10 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Boli transmisibile.
Bolile transmisibile sunt îmbolnăviri produse de microbi, virusuri cu dimensiuni microscopice sau inframicroscopice care pătrund în organism pe anumite căi, se localizează şi se înmulţesc în diferite componente ale corpului, generînd tulburări locale şi generale de intensitate variabilă.
În funcţie de calea de pătrundere a factorilor patogeni bolile transmisibile se clasifică în: aerogene, digestive, cu transmitere sexuală.
Contaminarea sau molipsirea unei boli transmisibile se poate face cu pămînt, apă contaminată, gunoaie, prafuri, aer poluat, obiecte contaminate ale bolnavilor, boala apărînd în cazul în care organismul este cu rezistenţa biologică redusă în raport cu agresivitatea factorului patogen.
Profilaxia sau prevenirea bolilor transmisibile are particularităţi în funcţie de calea de pătrundere a microorganismului în corpul uman:
a) Profilaxia bolilor infecţioase aerogene. Contaminarea se face de la omul bolnav direct prin picăturile de salivă conţinînd agenţi infecţioşi (cu ocazia discuţiilor, tusei sau strănutului) sau indirect prin folosirea obiectelor infectate de bolnav (batiste, prosoape, cărţi etc.)
Măsurile de prevenire sunt:
- depistarea şi izolarea bolnavilor;
- evitarea aglomerărilor prin participarea la spectacole;
- aerisirea corectă a dormitoarelor şi sălilor în care se desfăşoară activităţi comune;
- întărirea rezistenţei organismului prin călire fizică, alimentaţie corectă şi echilibrată în principii alimentare şi eventual vaccinări profilactice.
b) Profilaxia bolilor infecţioase digestive.
Contaminarea se face prin apă, alimente insuficient spălate sau prelucrate înainte de a fi consumate, depozitate în condiţii improprii care le modifică din calităţile normale.
Măsurile profilactice privesc protecţia surselor de aprovizionare cu apă, controlul medical riguros al celor care lucrează în sectorul alimentar, înlăturarea corectă a rezidurilor, igiena individuală a militarilor, distrugerea vectorilor transportatori ai virusurilor şi microbilor.
c) Profilaxia bolilor cu transmitere sexuală
Măsurile profilactice includ: vindecarea bolnavilor cu afecţiuni transmise pe cale sexuală, împiedicarea transmiterii infecţiei de la omul bolnav la cel sănătos şi educaţia sanitară privind bolile cu transmitere pe cale sexuală.
|
| |
| |
|
Principală 
