Balistică. Ramură a mecanicii teoretice care studiază mişcarea unui corp greu aruncat sub un unghi faţă de orizontală, mişcare ce este determinată de: impulsul iniţial, atracţia pământului şi rezistenţa opusă de mediul în care se deplasează corpul. În mod deosebit, studiază mişcarea rachetelor, bombelor şi proiectilelor, atât în interiorul gurilor de foc, cât şi în spaţiul dintre gura de foc şi ţintă. Se împarte în balistică interioară şi exterioară.
Baraj. a. Obstacol artificial sau natural destinat să îngreuneze mişcarea şi manevra trupelor, favorizând acele acţiuni care se desfăşoară cu scopul de a apăra sau menţine anumite obiective, aliniamente sau raioane, de a acoperi flancurile şi a zădărnici intervenţia desantului aerian. b. Lucrare genistică executată pentru a îngreuna acţiunile de luptă ale adversarului, favorizând nimicirea cu foc a acestuia, asigurarea aliniamentelor de contraatac (contra-lovitură), acoperirea flancurilor şi intervalelor. Barajele genistice sunt supravegheate cu foc de artilerie.
Baraj antidesant. Baraj de mine marine şi genistice şi diferite obstacole plantate pe plajă şi în apă cu scopul de a întări şi mări stabilitatea apărării litoralului maritim.
Baraj antitanc. Un sistem de obstacole explozive şi neexplozive combinat cu un sistem de foc antitanc organizat şi realizat pe direcţiile de acţiune masată ale blindatelor adversarului.
Baraj antiinfanterie. Baraj destinat a îngreuna acţiunile infanteriei adversarului fiind constituit, de regulă, din mine, abatize, reţele de sârmă.
Baraj de distrugere. Ansamblul de construcţii sau obiective (drumuri, poduri, diguri, căi ferate, etc.) pregătite pentru distrugere şi situate pe direcţiile de înaintare a adversarului sau în raioanele unde acesta urmează să acţioneze.
Baraj de mine. Ansamblu alcătuit din unul sau mai multe câmpuri de mine antiblindate, antiinfanterie sau împotriva navelor, dispuse în teren sau în apă, pe direcţiile de înaintare a adversarului. Baraj exploziv. Baraj realizat prin folosirea unor mijloace de luptă al căror efect distructiv se bazează pe acţiunea unor substanţe explozive.
Baraj general. Fâşia de teren din faţa unei poziţii de apărare în care se execută foc cu toate categoriile de armament.
Baraj neexploziv. Baraj constituit din obstacole naturale sau artificiale şi care prin prezenţa lor creează obstacole pentru adversar. Acest tip de baraje cuprinde: şanţuri, excarpe, baricade, bariere, abatize, reţele de sârmă, colţi şi capcane antitanc etc.
Barcă de asalt. Ambarcaţiune mică din lemn, metal, cauciuc sau mase plastice, cu autopropulsie, destinată folosirii de către trupe pentru forţarea cursurilor de apă ori transportul desantului fluvial.
Barem. Act normativ specific care stabileşte minimul de rezultate necesare a fi obţinute, pentru a trece la un nivel superior de pregătire, în scopul atingerii standardului stabilit, pentru o anumită structură, perioadă de pregătire, misiune, acţiune, activitate, persoană, funcţie şi post de lucru.
Bază juridică. a. Un ansamblu de norme ce reglementează comportamentul indivizilor în societate, precum şi raporturile între grupurile umane (grupuri profesionale, asociaţii, grupuri de interese, state etc.). b. Totalitatea normelor juridice aplicabile într-un stat anume sau la nivelul comunităţii internaţionale, la un moment dat.
Bătălie. a. Ansamblu de acţiuni militare desfăşurate de gruparea principală de forţe a unui eşalon strategic sau operativ, simultan sau (şi) succesiv, într-o concepţie unitară şi pe un spaţiu limitat. b. Confruntare cu rol decisiv, din cadrul operaţiei, prin care se asigură obţinerea succesului în îndeplinirea obiectivului (scopului) urmărit prin operaţie.
Bătălie aeroterestră. Concept operaţional ce desemnează totalitatea acţiunilor militare integrate ale trupelor de uscat şi aviaţiei, planificate a se desfăşura sincronizat pe întreaga adâncime tactică şi operativă a teatrului de acţiuni militare.
Bătălie de uzură. Totalitatea acţiunilor militare desfăşurate într-o concepţie unitară, în condiţii de inferioritate numerică, cu scopul de a produce pierderi adversarului, a-l împiedica să-şi realizeze intenţiile şi a-l aduce în situaţia de a angaja obligat bătălia decisivă, în condiţii nefavorabile pentru el.
Сообщение отредактировал Codru - Vineri, 22.02.2013, 00:02
Baza aeriană. Suprafaţă de teren care dispune de toate facilităţile necesare unei unităţi de aviaţie pentru ducerea acţiunilor de luptă, desfăşurarea activităţilor specifice şi cazarea personalului şi în unele cazuri, a familiilor acestuia.
Bază de atac. Fâşie de teren amenajată genistic şi ocupată de unităţi (mari unităţi) care urmează să treacă la ofensivă din contact nemijlocit. Cuprinde, de regulă, sisteme de tranşee şi şanţuri de comunicaţii, raioane de dispunere pentru forţele de angajare ulterioară (rezerva), raioanele poziţiilor de tragere ale artileriei şi ale altor mijloace de foc, lucrări genistice pentru punctele de comandă şi formaţiunile de logistică, drumuri pentru deplasarea trupelor, pentru aprovizionare şi evacuări.
Baza de calcul. Documentul ce se elaborează de către fiecare unitate organ de mobilizare, separat pentru ea însăşi şi pentru fiecare unitate sarcină de mobilizare, pe baza căruia se determină totalul necesar de completat cu resurse umane, precum şi necesarul de rechiziţionat şi asigurat pentru diferite materiale şi categorii de tehnică.
Baza de cercetare. Loc ascuns în care se dispun explozivul, tehnica de luptă, alimentele, medicamentele şi materialele care nu sunt necesare a fi purtate permanent de către cercetaşi, constituind depozitul secret al acestora.
Bază de date. Colecţie structurată de date dintr-unul sau mai multe domenii de aplicaţie, în scopul de a le face accesibile în permanenţă prin ansamblul programe-utilizator.
Bază de goniometrare. Distanţa dintre două puncte de goniometrare radio. Se stabileşte astfel încât să fie egală cu cel puţin jumătate din adâncimea la care este necesar să se obţină date prin goniometrare.
Bază de reparaţii. Unitate destinată pentru executarea reparaţiilor medii şi capitale la tehnica de luptă, pe timp de pace. Baza de reparaţii poate cuprinde secţii pentru repararea autovehiculelor, tancurilor, tehnicii de transmisiuni etc.
Baza înaintată. Bază aflată în teatrul de acţiuni militare sau în apropierea acestuia, a cărei misiune este sprijinirea operaţiunilor militare.
Bază logistică. Mare unitate de logistică, din organica marilor unităţi operative (strategice), destinată pentru asigurarea trupelor cu toate felurile de materiale. Are în compunerea sa formaţiuni de aprovizionare (depozite) pentru toate felurile de materiale, unităţi de transport auto şi subunităţi de asigurare (de deservire, lucru, pază şi apărare, de transmisiuni, de geniu, de protecţie antichimică etc.). Este înzestrată cu tehnică şi utilaje de resort, mijloace de transport auto şi stocuri de materiale.
Bază militară. a. Loc unde sunt concentrate (dispuse) grupările sau structurile militare, materialele şi instalaţiile necesare declanşării unei anumite activităţi sau acţiuni militare. b. Formaţiune logistică constituită din depozite pentru toate categoriile de materiale necesare nevoilor de trai şi de luptă ale trupelor, unităţi şi subunităţi de deservire şi de transport. Este dotată cu stocuri de materiale, tehnică şi sisteme moderne pentru depozitarea şi păstrarea acestora pe o perioadă mare de timp. În condiţii de campanie este o sursă de aprovizionare pentru marile unităţi tactice angajate în luptă.
Birou de presă. Structură organizatorică de relaţii publice specializată în comunicarea cu mass-media. Activitatea biroului de presă constă în realizarea revistei de presă, în organizarea conferinţelor de presă, în redactarea comunicatelor de presă, a buletinelor etc.
Beligerant. Stat, armată care se află în stare de război.
Bloc militar agresiv. Alianţă cu caracter militar încheiată între două sau mai multe state, cu scopul de a declanşa un război împotriva altui stat sau grup de state.
Bloc militar. Alianţă militară a unui grup de state realizată în vederea apărării sau promovării unor interese comune în planul relaţiilor internaţionale.
Blocadă. Acţiune desfăşurată de anumite forţe pentru întreruperea căilor de legătură maritime, terestre, aeriene, fluviale, a fluxurilor vitale de surse energetice, materii prime şi materiale strategice, necesare desfăşurării normale a activităţilor obiectivelor economice de importanţă vitală.
Breşă. Termen general desemnând o spărtură produsă într-un obstacol, pe o anumită adâncime, care permite pătrunderea (trecerea) în (prin) aceasta, a trupelor . Se realizează într-un câmp de mine, într-un aliniament fortificat sau peretele unei fortificaţii, într-un obstacol folosit de adversar.
Brizanţă. Capacitatea explozivului de a distruge mediul înconjurător pe baza presiunii de detonaţie.
Bruiajul electronic. a. Componenta atacului electronic ce cuprinde totalitatea acţiunilor non-letale de război electronic bazate pe utilizarea radiaţiei sau reflexiei intenţionate a energiei electromagnetice, în scopul de a îngreuna sau neutraliza funcţionarea sistemelor electronice ale inamicului. b. Totalitatea oscilaţiilor. electromagnetice, radiaţii/emisii/semnale/ reflexii care îngreunează până la a face imposibilă recepţia semnalelor sau separarea informaţiilor utile din acestea de către mijloacele electronice, în scopul diminuării posibilităţilor inamicului de a întrebuinţa mijloacele electronice şi a armamentului dirijat. Se clasifică avându-se în vedere diferiţi factori ca: natura sursei (originea), modul de formare, efectul, structura (parametrii speciali şi temporari), directivitatea undelor electromagnetice etc.
Bugetul de stat. Balanţă care cuprinde veniturile şi cheltuielile statului, fiecare dintre acestea fiind detaliate pe capitole, respectiv pe sume de venituri şi obiective de cheltuieli, pe o perioadă dată, de obicei un an.