Duminică, 09.02.2025, 00:27
Bine aţi venit Oaspete | RSS
 Pentru studenţii Catedrei militare
Principală Album foto Forum Profilul meuLogare
[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
  • Pagina 2 din 2
  • «
  • 1
  • 2
Lexicon militar. Litera C.
CodruДата: Vineri, 22.02.2013, 21:45 | Сообщение # 16
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
Reputatia: 60
Controlul spaţiului aerian. Forma de gestionare a spaţiului aerian pe timp de criză şi la război care cuprinde totalitatea activităţilor prin care structurile de comandă şi control ale Forţelor Aeriene coordonează folosirea eficientă şi flexibilă a spaţiului aerian propriu de către toate categoriile de forţe ale armatei implicate, cu respectarea ansamblului de reguli care asigură ordinea în acest spaţiu, reduc riscurile de a declanşa acţiunile de apărare antiaeriană fără a fi necesar sau de a doborî propriile aeronave.

Control tactic. a. Autoritatea încredinţată unui comandant de a întrebuinţa forţele puse temporar la dispoziţie în vederea executării unei misiuni. Comandantul învestit cu această autoritate nu poate resubordona altor structuri forţele primite. b. Controlul detaliat al acţiunilor şi manevrelor necesare pentru a executa misiunile sau sarcinile ordonate, exercitat în mod limitat şi numai pe plan local. Delegarea controlului tactic este necesară când două sau mai multe structuri care nu se află sub acelaşi control operativ se unesc într-o structură tactică omogenă.

Convenţional. Stabilit prin convenţie, acceptat prin tradiţie.

Convoi. Număr de nave comerciale sau nave militare auxiliare, sau din ambele categorii, de regulă escortate de nave de luptă şi/sau aviaţie, sau o singură navă comercială sau navă militară auxiliară având ca escortă nave de suprafaţă, reunite şi organizate în scopul realizării navigaţiei în comun

Cooperare. Formă de interacţiune socială care presupune acţiuni conjugate (identice sau complementare) ale mai multor persoane/grupuri/organizaţii pentru atingerea unui scop comun, a unor rezultate de care să beneficieze toate părţile implicate.

Cooperarea Economică la Marea Neagră (CEMN). Structură subregională de cooperare economică care a luat fiinţă prin semnarea declaraţiei de la Istanbul (25 iunie 1992), ce are ca scop accelerarea dezvoltării economice şi sociale a statelor participante în perspectiva integrării lor în Uniunea Europeană, prin intensificarea cooperării multilaterale, folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică, complementaritatea economiilor lor naţionale şi potenţialul de resurse naturale şi umane. Are în compunere următoarele state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina. Observatori: Austria, Egipt, Israel, Italia, Polonia, Slovacia, Tunisia, Franţa, Germania. Iniţiativa se bucură de sprijinul UE, OSCE, Consiliul Europei, CEE/ONU, ONUDI, BERD şi BEI.

Coordonarea acţiunilor forţelor. Funcţie a conducerii care presupune corelarea efortului, armonizarea diferenţelor şi informarea reciprocă. Se stabileşte de către comandant şi se execută pe secvenţe ale acţiunii, pe direcţii, pe misiuni şi pe obiective.

Coordonare militară. Activitate de punere de acord a acţiunilor şi activităţilor desfăşurate de diferite elemente ale unui sistem militar în vederea realizării scopului propus.

Copleşire. Acţiunea de a împresura, încercui sau a lovi o grupare de forţe a inamicului, folosind o cantitate mare de trupe şi mijloace, astfel ca raportul de forţe să fie covârşitor.

Corecţie. a. Totalitatea modificărilor executate elementelor de tragere, de natură să aducă punctul mediu de impact sau de explozie mai aproape de ţintă(obiectiv). b. Expresie utilizată în transmisiuni pentru a semnala că o eroare a fost făcută într-un mesaj şi că rectificarea urmează.

Corelaţie. a. O operaţie care constă în a stabili că o aeronavă apărută pe un ecran radar, pe un plot sau în câmpul vizual, se identifică cu cea desemnată prin altă sursă de informaţii. b. Proces de asociere şi combinare a datelor despre un material sau un subiect unic şi provenind din observaţii independente în vederea ameliorării calităţii sau ridicării cotaţiei unei informaţii brute.

Credibilitate. Capacitatea organismului militar de a induce pe plan intern şi extern percepţii şi convingeri ferme cu privire la potenţialul de care dispune, pentru a desfăşura cu succes acţiuni specifice.

Crime împotriva umanităţii. Infracţiuni internaţionale, care se referă la asasinarea, exterminarea, deportarea pentru muncă forţată sau orice alt act inuman comis faţă de populaţia civilă înainte sau în timp de război din motive politice, sociale, rasiale sau religioase de către autorităţile unui stat ori de către particulari care acţionează la instigarea sau cu consimţământul acelor autorităţi.
CodruДата: Vineri, 22.02.2013, 21:48 | Сообщение # 17
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
Reputatia: 60
Crimă organizată. Activitate individuală sau de grup prin care sunt controlate şi coordonate relaţiile dintre diverse acţiuni criminale care implică traficul de droguri, prostituţia, jocurile de noroc etc.

Criminal de război. Persoană care săvârşeşte una din acţiunile considerate crime de război, contra păcii sau umanităţii sau încalcă legile şi uzanţele războiului consfinţite în tratate internaţionale.

Criptanaliza. Ansamblul de activităţi care au ca scop obţinerea textelor clare din comunicări cifrate, fără a se cunoaşte cheia criptografică.

Criptografia. Parte a criptologiei formată dintr-un ansamblu de concepte şi activităţi privind folosirea metodelor şi mijloacelor de transformare a textelor clare în criptograme.

Criptografiere (cifrare). Operaţiune prin care un text clar este transformat în criptogramă, cu ajutorul unui sistem criptografic.

Criptogramă. Rezultatul transmiterii unui text clar într-un sistem cifrat folosind metode criptografice.

Criptologie cu cheie publică (asimetrică). Parte a criptologiei în care cheile folosite pentru criptare şi, respectiv, decriptare sunt diferite, iar cheia de decriptare nu se poate deduce din cea de criptare.

Criptologie cu cheie secretă (clasică, simetrică). Parte a criptologiei în care cheia de criptare şi cea de decriptare coincid.

Criterii de aderare la Uniunea Europeană. Criterii definite de către Consiliul European, în cadrul reuniunii de la Copenhaga în 1993. Acestea sunt următoarele: nivel de stabilitate al instituţiilor care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului şi respectul pentru protecţia minorităţilor; economie de piaţă funcţională şi capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţei şi forţelor pieţei existente în Uniune; capacitatea de a-şi asuma obligaţiile impuse de calitatea de membru, inclusiv aderarea la scopurile uniunii politice, economice şi monetare. Pentru ţările Europei Centrale şi de Est a fost elaborat criteriul strategiei de pregătire (preaderare) în vederea obţinerii calităţii de membru UE.

Criză. a. Situaţie naţională sau internaţională caracterizată prin existenţa unei ameninţări la adresa obiectivelor, intereselor sau a valorilor prioritare ale părţilor implicate. b. Manifestare a unor dificultăţi (economice, politice, sociale etc.). c. Perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. d. Moment critic care intervine în evoluţia vieţii internaţionale, a raporturilor dintre state, a unui sistem, regim sau guvern.

Culegerea informaţiilor. Un proces subsecvent planificării operaţiunii de căutare, care constă în activităţi propriu-zise de colectare a informaţiilor din diferite categorii de surse ce pot fi deschise, publice, oficiale sau secrete.

Culoar aerian. Rută aeriană rezervată, atribuită aeronavelor proprii şi creată în scopul de a împiedica aeronavele proprii să fie atinse de focul forţelor proprii.

Cunoaşterea forţelor proprii. Totalitatea activităţilor desfăşurate pentru aprecierea reală şi completă a capabilităţilor şi limitelor forţelor proprii.

Cunoaşterea inamicului. Totalitatea activităţilor desfăşurate pentru înţelegerea capabilităţilor inamicului, aflarea intenţiilor lui în scopul diminuării pericolului pe care acesta îl reprezintă pentru trupele proprii şi creşterea şansei libertăţii de acţiune a acestora.

Cursul acţiunii militare. a. Desfăşurarea, mersul, direcţia acţiunilor militare. b. Proces şi rezultat al analizei efectuate de un comandament pentru stabilirea elementelor principale privind direcţia, mersul şi modul de desfăşurare a acţiunilor militare.

Curs fezabil. Curs de acţiune realizabil şi avantajos.
  • Pagina 2 din 2
  • «
  • 1
  • 2
Căutare:
Răspuns nou
Prenume:
Textul mesajului:
Opţiunile mesajului:
Cod de securitate:

Copyright MyCorp © 2025
uCoz