|
Lexicon militar. Litera E.
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 09:40 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2076
|
| Echilibru ecologic. Ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii, funcţionarea şi dinamica armonioasă a acestuia.
Echipament. Termen definind obiecte de îmbrăcăminte ale militarilor sau obiecte(piese, subansamble) ale unui complet de deservire tehnică. Poate fi: 1. echipament militar, ce reprezintă totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii conform normelor de echipare ale militarilor, cele folosite ca îmbrăcăminte specială, de protecţie şi de lucru de către diferite categorii de efective (echipaje tanc, autotun sau transportor, personal navigant şi tehnic de aviaţie, personal ambarcat şi scafandri, materiale pentru aplicaţii, pentru santinelă, etc.); 2. echipament de mascare reprezentat de costumul confecţionat dintr-o ţesătură vopsită în culoarea de fond a terenului (verde cu pete maro sau albă) utilizat pentru protecţia militarilor împotriva aparaturii de observare; 3. echipament de bord, ansamblul aparatelor, dispozitivelor şi instalaţiilor de la bordul navelor şi aeronavelor, pentru controlul navigaţiei (zborului), funcţionării motorului şi aparaturii radio, electrice, oxigen, precum şi al aparatelor de comandă şi control de luptă; 4. echipament de buldozer, reprezentat prin completul format dintr-o lamă de buldozer şi sistemul de acţionare, care se poate ataşa la tanc (echipament de buldozer pe tanc) sau autotractor. Serveşte la executarea adăposturilor pentru maşini şi a amplasamentelor pentru tanc sau piese de artilerie.
Economia de forţe (de forţe şi mijloace). Principiu al luptei armate care presupune stabilirea, distribuirea şi utilizarea judicioasă a posibilităţilor de luptă proprii, în raport cu necesităţile impuse de obiectiv şi de obţinerea de rezultate maxime cu eforturi, forţe, mijloace şi pierderi minime.
Edificarea păcii. Identificarea şi sprijinirea structurilor capabile să asigure consolidarea aranjamentelor politice, în scopul prevenirii reizbucnirii conflictelor militare.
Educaţie militară. Instruirea sistematică a indivizilor , având ca scop consolidarea cunoştinţelor acestora în ştiinţa şi arta războiului. Componentă a educaţiei profesionale, care cuprinde: însuşirea cunoştinţelor teoretice militare, formarea priceperilor şi deprinderilor de acţiune militară, transmiterea valorilor etice cu caracter militar (patriotism, simţul onoarei şi al datoriei, disciplina militară etc.), formarea comportamen-tului militar în toate ocaziile. Esenţa educaţiei militare constă în formarea unui orizont ştiinţific, tehnologic şi cultural cu privire la profesiunea militară, dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor necesare acţiunii militare la pace şi la război. Ca orice educaţie profesională, educaţia militară cuprinde iniţierea, perfecţionarea şi specializarea în profesia militară. Ea se realizează în principal prin sistemul învăţământului militar şi al unităţilor de instrucţie (educaţia formală), dar şi prin celelalte forme de educaţie (informală şi nonformală). De asemenea, se reali-zează diferenţiat, în raport cu corpul militarilor în termen, corpul subofiţerilor şi corpul ofiţerilor.
Efectivul absent. Tot personalul din efectivul în evidenţă, care se află în afara unităţii sau subunităţii justificat prin ordine ale persoanelor competente.
Efectivul control. Tot personalul propriu al unităţii sau subunităţii, încadrat, potrivit statului de organizare.
Efectivul detaşat. Tot personalul primit/plecat temporar în/din unitate sau subunitate.
Efectivul în evidenţă. Tot personalul din efectivul control, la care se adaugă cei din efectivul detaşat din alte unităţi sau subunităţi.
Eficienţă. Principiu de construcţie şi întrebuinţare a forţelor armate, conform căruia structura şi înzestrarea acestora trebuie să le permită îndeplinirea scopurilor politico-militare în condiţiile unor consumuri materiale şi al unor pierderi umane minime.
Efort de apărare. Totalitatea eforturilor materiale, umane, diplomatice, culturale şi de altă natură pe care le face un stat pentru apărarea proprie sau a aliaţilor în cazul unei agresiuni.
Elemente de Stat Major ale Parteneriatului pentru Pace (PSE). Nuclee de ofiţeri, cu statut internaţional, ai ţărilor aliate şi partenere, care lucrează împreună pe problematica planificării exerciţiilor şi a altor activităţi de cooperare; în cele 8 PSE-uri existente îşi desfăşoară activitatea 38 de ofiţeri din ţări partenere şi 37 de ofiţeri din ţări NATO.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 09:41 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2076
|
| Embargo. Sistem de măsuri de interdicţie luate de un grup de state sau de un stat împotriva unui alt stat, vizând: 1. interzicerea accesului pe piaţa proprie a mărfurilor sau capitalului provenite dintr-un anumit stat sau exportul acestora în acest stat; 2. reţinerea navelor, trenurilor şi a altor mijloace de transport în porturi, aeroporturi, ape teritoriale etc. ale statului sau statelor care aplică embargoul; 3. suspendarea comerţului în întregime sau pentru o anumită categorie de produse (de exemplu armament sau petrol). Embargoul se aplică unui stat ca sancţiune pentru încălcarea unor norme, reguli sau principii ale dreptului internaţional. Carta ONU prevede embargoul ca o măsură colectivă de constrângere faţă de statele ce ameninţă pacea şi securitatea internaţională.
Emigrarea. Părăsirea propriei ţări în scopul stabilirii definitive într-o ţară străină. Acţiunea de a pleca din patrie şi de a se stabili în altă ţară.
Emisie. Radiaţie produsă de către o staţie emiţătoare. De exemplu, energia radiată de către oscilatorul local al unui receptor radio, nu este o emisie, ci o radiaţie.
Emisie electromagnetică. Fenomenul prin care se emană energie electromagnetică. Este o caracteristică a tuturor dispozitivelor, mijloacelor şi sistemelor electronice.
Epidemie. Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune, comunităţi etc., inclusiv din comunităţi militare.
Epizootie. Extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de animale dintr-o localitate, regiune etc.
Epurare etnică. Îndepărtarea sau exterminarea sistematică a unui grup etnic de către un alt grup aflat în situaţia de a controla un teritoriu.
Eroism. Manifestare supremă a calităţilor morale care se concretizează în fapte deosebite, excepţionale, săvârşite în situaţii extreme. Actele de eroism sunt expresia cea mai pregnantă a patriotismului, fiind generate de o cauză supremă, pentru a cărei îndeplinire eroii îşi asumă în mod voluntar răspunderea, chiar dacă aceasta presupune sacrificiul vieţii şi se manifestă, mai ales în timp de război, când lupta pentru apărarea patriei cere numeroase acte de eroism individual şi colectiv.
Escaladare. Acţiune de extindere treptată a războiului sau a mijloacelor întrebuinţate pe timpul desfăşurării acestuia, de sporire a cheltuielilor militare sau a cursei înarmărilor, uneori dincolo de limitele stabilite de tratatele, convenţiile sau înţelegerile internaţionale.
Escortare. Acţiunea subunităţii de pază înarmată, care însoţeşte convoaiele de prizonieri de război, pentru a-i împiedica să fugă.
Escortă aeriană. Aeronavă având ca misiune protejarea altei aeronave în cursul unei misiuni.
Estacadă. Obstacol pentru protecţia unui pod militar contra corpurilor plutitoare (arbori, gheţuri), a minelor de curent sau a ambarcaţiunilor inamice.
Estimare. Activitate prin care un compartiment, în urma unui proces de analiză, emite concluzii şi propuneri (necesitate, posibilitate, mod de rezolvare, cerinţe operaţionale, materiale, financiare) cu privire la o situaţie, misiune sau ordin.
Eşalon de aprovizionare. Elementul din dispozitivul de paraşutare format din materialele şi muniţia prevăzute să ajungă în raionul acţiunilor de luptă.
Eşalon de materiale. Grupare de autovehicule încărcate cu materiale constituită temporar din cadrul subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi de logistică, destinată să facă aprovizionarea trupelor în anumite situaţii (forţe care acţionează pe direcţii independente, peste obstacole naturale, în încercuire, etc.).
Eşalon de rezervă. Elementul din dispozitivul de paraşutare format din subunităţile din rezervă.
Eşalonul de zbor. Totalitatea aeronavelor care se dislocă pe un alt aerodrom pe calea aerului.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 09:47 | Сообщение # 3 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2076
|
| Eşalonul forţelor principale. Elementul din dispozitivul de paraşutare format din subunităţile luptătoare.
Eşalon înaintat. Efectivele şi mijloacele necesare în cadrul dislocării unităţii (subunităţii) pentru primirea eşalonului de zbor, conducerea şi asigurarea acţiunilor de luptă până la sosirea eşalonului rulant, care execută deplasarea cu mijloace auto cu aeronave de transport sau combinat.
Eşalonul rulant. Efectivele, mijloacele şi materialele rămase după plecare eşaloanelor înaintat şi de zbor, care execută deplasarea cu mijloace auto, pe calea ferată, cu aeronave de transport sau combinat.
Eşalonare a stocurilor. Repartizarea principalelor stocuri de produse şi materiale, exprimate în unităţi de calcul de aprovizionare pe diferite eşaloane şi în anumite proporţii, conform normelor şi tabelelor de înzestrare, care asigură un minim de cantităţi de materiale cu care trupele pot intra în orice moment în luptă (operaţie) sau să ducă acţiuni militare un anumit timp.
Eşicher. a. Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rânduri, cu intervale uniforme între ele. b. Dispozitiv în care trupele unei unităţi aşezate masate în careuri, sunt despărţite prin intervale egale. c. Loc unde se opun partide, interese (politice)
Etalon. Numitor comun, modul, măsură, greutate, care serveşte ca unitate de măsură sub diferite forme şi diferite scopuri.
EUROFOR. (Forţă Europeană Rapidă de Dislocare) Structură care face parte din forţele destinate pentru operaţiuni conduse de UEO. Statele participante la această structură sunt: Franţa, Italia, Portugalia şi Spania.
Evacuare. Ansamblul activităţilor de protecţie civilă prin care, în timp de război sau în caz de dezastre, anumite categorii de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, bunuri materiale şi culturale sunt scoase din zona de risc, deplasate şi dispuse în alte zone care asigură protecţia acestora, condiţii de cazare, hrănire, asistenţă medicală şi continuarea activităţilor social-economice, de învăţământ, de depozitare şi păstrare a bunurilor.
Evacuarea administrativ-militară. Acţiune complexă efectuată de către armată pentru evacuarea unor teritorii, instituţii publice şi ale administraţiei de stat din zona de frontieră ca urmare a unor dictate impuse în perioada de tensiune (criză) urmate de război. Se desfăşoară în cazul existenţei pericolului iminent de război şi pe timpul desfăşurării acestuia, în situaţia executării unor retrageri, pe adâncime mare (la nivel strategic şi operativ), atunci când Armata acţionează în cadrul unei coaliţii în afara teritoriului naţional.
Evacuarea comunicaţiilor feroviare. Măsurile ce se iau şi activităţile ce se desfăşoară pentru demontarea şi transportul în adâncimea teritoriului naţional a construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, utilajelor, combustibililor şi materialelor de cale ferată ameninţate a fi ocupate temporar de inamic.
Evacuare militară. Formă de acţiune şi protecţie care constă în scoaterea din anumite zone (raioane), în perioada de tensiune şi în timp de război, dacă situaţia strategică (operativă) o impune, precum şi în caz de dezastre, a armatei cu toate bunurile sale din dotare, a altor instituţii publice şi ale administraţiei de stat, a unor agenţi economici cu rol hotărâtor în efortul de apărare al ţării, a anumitor categorii de populaţie, bunuri materiale ce se constituie în resurse necesare continuării războiului (traiului), cât şi a valorilor de patrimoniu ce pot fi capturate de către agresor sau ar putea fi distruse.
Evacuarea noncombatanţilor. Acţiuni de durată scurtă, cu desfăşurarea rapidă a forţelor, în scopul scoaterii dintr-o zonă de conflict a persoanelor neimplicate în desfăşurarea operaţiilor.
Evaluare. a. Etapă în cadrul Sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare a forţelor, activităţilor şi resurselor în Ministerul Apărării Naţionale, în care se analizează, estimează şi determină (cuantifică) antefactum şi postfactum, rezultatele aşteptate/ obţinute în lansarea sau desfăşurarea unui program (ansamblu de activităţi), la nivel de minister sau alte eşaloane. b. Exprima-rea în bani a mărimii elementelor patrimoniale şi a operaţiilor privind mişcarea acestor elemente. Obiectul evaluării îl constituie activele, pasivele, cheltuielile, veniturile precum şi operaţiile economico-financiare.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 09:48 | Сообщение # 4 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2076
|
| Evaluarea cadrelor militare. Ansamblul de activităţi concretizate în aprecierea de serviciu (document de evidenţă tipizat, întocmit periodic, în vederea evaluării competenţei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor de dezvoltare şi promovare ale cadrelor militare). Pe baza aprecierii de serviciu, cadrele militare sunt selecţionate şi promovate în funcţii, trimise la studii în ţară şi în străinătate precum şi înaintate în grad.
Evaluarea distrugerilor. Determinarea efectului unui atac asupra ţintelor.
Eveniment de aerodrom. Totalitatea fenomenelor şi situaţiilor anormale apărute în diverse compartimente ale unităţii de aviaţie care au creat, creează sau pot crea direct sau indirect, un eveniment de aviaţie.
Eveniment de aviaţie. Totalitatea evenimentelor de zbor şi de aerodrom, din care se exclud acţiunile de piraterie sau terorism aerian, atât timp cât nu este afectată securitatea zborului.
Eveniment de zbor. Totalitatea fenomenelor şi situaţiilor anormale apărute pe timpul zborului care perturbă activitatea la bordul unei aeronave sau/şi a zonei survolate, din care se exclud acţiunile de piraterie sau terorism aerian, atât timp cât nu este afectată securitatea zborului.
Evenimentul grav. Fapta săvârşită în cadrul unei unităţi militare sau în afara acesteia de către militari sau salariaţi civil, care prin natura ei, duce la diminuarea capacităţii de luptă a unităţii.
Evidenţa personalului. Cunoaşterea exactă şi în permanenţă a gradului de completare a unităţilor şi subunităţilor, a încadrării funcţiilor şi specialităţilor militare, precum şi a răspândirilor personalului încadrat pe funcţii.
Evitarea. Totalitatea acţiunilor şi măsurilor prin care se urmăreşte înlăturarea posibilităţilor de întâlnire cu forţele inamice sau pentru eliminarea (diminuarea) efectului întrebuinţării armamentului de către acestea.
Evitarea fratricidului. Ansamblul măsurilor şi acţiunilor stabilite şi desfăşurate pentru evitarea uciderii sau rănirii personalului subordonat (aliat) şi a distrugerii materialelor şi tehnicii din dotarea acestuia de către forţele proprii.
Execuţia descentralizată. Principiu al conducerii care presupune delegarea corespunzătoare a autorităţii comandanţilor subordonaţi pentru executarea misiunii care asigură o reacţie flexibilă şi oportună la schimbările situaţiei operative (tactice) şi permite acestora să execute comanda misiunii.
Exerciţiu. Metodă de pregătire şi antrenare a militarilor (subunităţilor, unităţilor) pentru formarea unor deprinderi sau însuşirea modului de acţiune pentru îndeplinirea misiunilor.
Exerciţiu bugetar. Perioada, de regulă un an, pentru care s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli. Exerciţiul bugetar coincide cu anul calendaristic.
Exerciţiu de mobilizare. Activitate de stat major specifică, ce urmăreşte aceleaşi scopuri ca şi antrenamentul de mobilizare cu participarea parţială sau totală a rezerviştilor şi mijloacelor de transport rechiziţionate din economia naţională, fără ca durata de menţinere a resurselor în unităţi să depăşească termenul de mobilizare.
Existent la serviciu. Cantitatea de tehnică militară şi materiale asigurate conform prevederilor pentru pace ale statelor de organizare şi normelor de înzestrare.
Existent la stocul de mobilizare. Diferenţa între prevederile pentru război şi pace ale statelor de organizare.
Exploziv. Substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (fenomen complex, denumit explozie).
Extremism. Idei, opinii, atitudini individuale şi colective, caracterizate printr-un ataşament intransigent faţă de un program sau o doctrină. Acest tip de comportament urmăreşte, prin măsuri violente şi radicale, să-şi impună ideile şi propriul program politic. Se distinge atât un extremism de stânga, cât şi unul de dreapta, ambele vizând refuzul democraţiei şi susţinerea unui regim autoritar, de mână forte.
|
| |
| |
|
Principală 
