|
Lexicon militar. Litera H şi I.
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 11:20 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| H
Hardware. Ansamblul echipamentelor electronice şi mecanice care intră în compunerea unui sistem: unitate centrală, periferice, memorii auxiliare, echipament de telecomunicaţii etc.
Hrana de rezervă. Alimente ce nu necesită pentru consumare o preparare prealabilă, deoarece ele sunt conservate pentru un timp mai îndelungat, folosindu-se numai la ordin şi în situaţii excepţionale.
Hrană proaspătă. Raţie medie zilnică ce se cuvine unui militar conform normelor şi care se distribuie după ce a fost preparată.
I
Identificare amic-inamic. Sistem utilizat în emisiile electromagnetice în care mijloacele proprii răspund automat, prin emiterea unor impulsuri, care le deosebesc de forţele inamice.
Identificarea limitelor acţiunii. Activitate specifică planificării acţiunii militare care vizează aspecte obligatorii şi restricţii ce preced stabilirea regulilor de angajare. Obligaţiile se referă la ceea ce o forţă subordonată trebuie să facă şi sunt temporale, spaţiale, acţionale, regăsindu-se în conţinutul planurilor şi al ordinelor de acţiune. Restricţiile se referă la ceea ce o forţă subordonată nu are voie să facă şi pot fi diplomatice, sociale, morale, juridice, religioase, etnice, acţionale etc., şi de regulă, se includ în conţinutul planului de acţiune.
Ieşire aeronavă. Zborul operaţional executat de către un avion între o decolare şi o aterizare succesive.
Ieşirea din încercuire. Procedeu ofensiv adoptat pentru realizarea scoaterii prin luptă a forţelor încercuite, de sub loviturile inamicului.
Imagologia militară. Ramură a imagologiei care relevă faptul că imaginea unei armate poate fi deformată grav, având ca scop politico-militar prăbuşirea morală şi pierderea oricărei voinţe/dorinţe de a mai opune rezistenţă agresorului.
Impact de mediu. Modificarea negativă şi considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural, cauzată de poluarea acestora, supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora.
Implementare. a. Acţiune prin care se urmăreşte îndeplinirea unui obiectiv prin integrarea unor noi modalităţi de realizare, altele decât cele prevăzute iniţial. b. Aplicarea directivelor, instrucţiunilor, regulamentelor şi documentelor înrudite, care definesc responsabilităţile şi autorităţile şi stabilesc totodată procesele de coordonare internă, necesare pentru traducerea în practică a politicilor şi procedurilor unei autorităţi superioare.
Impunerea păcii. Ansamblul măsurilor cu caracter militar întreprinse în vederea revenirii la starea de pace în zone de conflict militar.
Imunitate diplomatică. Ansamblu de drepturi acordate diplomaţilor şi misiunii diplomatice pe teritoriul statului unde îşi îndeplinesc funcţiile diplomatice. Imunităţile şi privilegiile misiunii diplomatice sunt: inviolabilitatea localurilor ocupate de misiune, a arhivei şi corespondenţei misiunii, imunitatea de jurisdicţie, imunitatea fiscală, libertatea de comunicare, privilegiile vamale, dreptul la drapel şi la stemă. Imunităţile şi privilegiile personale ale diplomatului sunt: inviolabilitatea personală, imunitatea de jurisdicţie, scutirea de plata impozitelor, privilegii vamale.
Incident diplomatic. Acţiune care se iveşte atunci când se încalcă imunitatea diplomatică sau celelalte drepturi ale reprezentantului diplomatic, atunci când un diplomat comite un act ce-i depăşeşte competenţa sau când săvârşeşte acte neprieteneşti faţă de statul de reşedinţă.
Incident periculos. Eveniment identificabil (explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisii majore de noxe etc.) rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau unui echipament tehnic sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat persoanele participante la procesul de muncă, dar era posibil să aibă asemenea urmări, a cauzat sau era posibil să producă pagube materiale la locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau în împrejurimi.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 11:20 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Indicativ de reţea. Un indicativ de apel, care vizează toate staţiile din cadrul unei reţele de transmisiuni (de calculator).
Indicativ militar de transport. Număr format din mai multe cifre sau dintr-o combinaţie de litere şi cifre, utilizat pentru codificare, care se atribuie de către organele de transporturi militare unui transport planificat.
Indicatori (de eficienţă, de rezultat etc.). Indicatori utilizaţi în cadrul Programelor de constituire, modernizare şi pregătire a Armatei României, care reflectă obiectivele de atins, rezultatele aşteptate, progresele (performanţele) obţinute prin adoptarea (desfăşurarea) sau executarea unui program şi care de regulă sunt exprimaţi numeric sau procentual. (Ex.: număr de unităţi, număr de echipamente, costuri / activitate, costuri / produs, cost mediu unitar, cheltuieli / unitatea de timp, cheltuieli / produs, procentaj realizat faţă de planificat etc.).
Individualizarea (specificitatea) instrucţiei pe categorii şi genuri de forţe. Principiu care asigură organizarea şi desfăşurarea instrucţiei specifice în funcţie de misiunile fiecărei arme şi categorii de forţe.
Infiltrare. Procedeu folosit pentru a pătrunde în dispozitivul inamicului, pe cât posibil în ascuns, cu o cantitate de forţe şi mijloace în general redusă. Acţiunile de infiltrare se execută, de regulă pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă şi folosesc, pentru pătrundere prin intervalele neocupate, existente în dispozitivul inamic, breşele făcute ca urmare a unor bombardamente intense asupra limitei dinainte a apărării inamicului, porţiunile în care supravegherea de către inamic este mai greu de realizat.
Influenţare psihologică. Un complex de forme, mijloace şi procedee specifice, concepute şi aplicate unitar, asupra trupelor inamicului, forţelor paramilitare ostile, prizonierilor de război şi populaţiei civile din zona de acţiune, cu scopul de a afecta încrederea inamicului în obţinerea victoriei şi de a-l determina să înceteze ostilităţile.
Informaţie. a. Termen ce defineşte elementele de noutate despre un obiect (fenomen, proces etc.) care pot fi reprezentate simbolic şi prelucrate. b. Noţiune ce poate fi reprezentată într-un anumit format, potrivit pentru a fi utilizat în comunicaţie, stocare sau prelucrare. c. Rezultatul prelucrării datelor referitoare la alte state, forţe sau elemente ostile sau potenţial ostile, zone de operaţii actuale sau potenţiale. Termenul se aplică şi la activitatea de obţinere a acestui rezultat, precum şi la organele angajate în asemenea activităţi. d. Cunoştinţe capabile de a fi reprezentate în forme potrivite şi folosite în comunicaţii, stocare sau prelucrare. (Informaţia poate fi reprezentată sub formă de semne, simboluri, desene sau sunete) e. În prelucrarea datelor şi tehnica de calcul, înţelesul este atribuit în mod curent datelor prin mijlocul de transmitere aplicat acestor date.
Informaţia acoperită. Element de noutate care nu poate fi accesat decât după ce a fost supus operaţiilor de decodificare sau decriptare.
Informaţie / intelligence. a. Element de cunoaştere susceptibil a fi codificat pentru a fi păstrat, prelucrat sau comunicat. b. Produs rezultat din culegerea, procesarea, integrarea, analiza, evaluarea şi interpretarea datelor avute la dispoziţie referitor la domenii de interes.
Informatică. Ansamblul disciplinelor ştiinţifice, tehnice şi socio-economice care se pretează prelucrării de informaţii şi automatizării.
Infrastructura militară. a. Ansamblul de elemente materiale indispensabile desfăşurării acţiunii cu specific militar. Cuprinde unităţi economice care produc pentru nevoile armatei, construcţiile şi instalaţiile tehnice ce servesc activităţii de instruire sau de luptă a trupelor (raioane sau linii de fortificaţii, poligoane, cazărmi, aerodromuri, hangare etc.), căile şi mijloacele de comunicaţii folosite în scopuri militare.
Iniţiativa în luptă (operaţie). Principiu operaţional care presupune schimbarea condiţiilor luptei prin acţiune şi inducerea unui spirit ofensiv în desfăşurarea tuturor operaţiilor, un efort constant pentru a obliga inamicul să se conformeze scopurilor şi ritmului cerut de combatanţi, păstrându-se libertatea proprie de acţiune, eliminarea opţiunilor adversarului, precum şi anticiparea evenimentelor pe câmpul de luptă pentru a asigura primatul reacţiei.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 11:23 | Сообщение # 3 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Inspecţie. a. Ansamblul activităţilor de măsurare şi examinare, a uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs sau serviciu şi compararea acestora cu condiţiile specificate în vederea determinării conformităţii lor. b. Formă principală de control operativ prin care se evaluează integral potenţialul operaţional al comandamentelor, capacitatea de luptă şi modul de îndeplinire a misiunilor de către marile unităţi şi unităţile din compunerea Forţelor de Supraveghere şi Avertizare Timpurie, Forţelor de Reacţie, precum şi marile unităţi şi unităţi cu efective complete din compunerea Forţelor Principale.
Instituţia militară. Entitate socio-organizatorică cu rol de reproducere şi generare a comportamentelor militare în societate; ca instituţie a statului. Este organul specializat în reglementarea modului de distribuţie a resurselor interne (materiale, financiare, socio-umane, simbolice etc.) în vederea îndeplinirii funcţiei de apărare armată a ţării; ca instituţie socială. Este un mediu privilegiat de reproducere a modelelor de organizare, a valorilor militare ale populaţiei şi, totodată, un cadru de instituire (de generare) a unor noi modele de comportament militar. În sens restrâns, instituţia militară reprezintă un tip de organism militar, component al armatei şi funcţionând în interiorul acesteia şi în cadrul căruia, se desfăşoară activităţi în interesul armatei ca întreg sau al unor categorii specifice de personal. În cadrul armatei funcţionează mai multe instituţii specializate în desfăşurarea unor activităţi din domenii diferite, cum ar fi: învăţământul, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor; recrutarea şi selecţionarea personalului armatei; organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice; asigurarea logistică; activitatea culturală, medico-sanitară, de recuperare psihofizică şi petrecere a timpului liber; activitatea sportivă; activităţi de presă scrisă şi audio-vizuală; asigurarea legăturii armatei cu societatea civilă şi a relaţiilor cu alte armate sau structuri politico-militare internaţionale etc.
Instabilitate economică. Caracteristică a unei economii aflate în criză care se manifestă prin ritmuri lente ale creşterii economice (uneori, creşteri negative), reduceri ale nivelului activităţii de producţie însoţite de fenomene de supraproducţie, subutilizare a capacităţilor de producţie, ritmuri lente sau absenţa promovării progresului tehnic, agravarea şomajului, creşterea inflaţiei, dezechilibru al balanţei de plăţi etc.
Instabilitate politică. Situaţie dificilă, în care se află cei care deţin puterea politică, la un moment dat, caracterizată prin inconsecvenţă şi incoerenţă în exercitarea actului conducerii societăţii în care, vechile metode, forme de organizare şi de acţiune nu mai corespund.
Instalaţie prin satelit. Ansamblul de instalaţii tehnice care asigură transmiterea şi recepţionarea informaţiilor la distanţe mari, utilizând sateliţi artificiali al Pământului, special construiţi în acest scop. Principial, implică transmiterea spre satelit a unui semnal complex, modulat în foarte înaltă frecvenţă, asigurarea menţinerii parametrilor acestuia şi retransmiterea informaţiei de la satelit la receptor.
Instrucţie. Ansamblul acţiunilor de formare, specializare şi perfecţionare a resurselor umane şi de creştere a capacităţii operaţionale a structurilor militare, inclusiv a comandamentelor sau a componentelor acestora. Are un sens mai larg decât accepţiunea pedagogică uzuală, incluzând procesul instructiv-educativ al subunităţilor, procesul de învăţământ şi pregătirea personalului.
Instrucţie colectivă. Forma de instrucţie care se execută începând cu subunitatea de cel mai mic nivel, respectiv grupa, echipa/similare, terminând cu unitatea şi care are drept scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare acţiunii întrunite a acestora, având două componente: una comună tuturor armelor şi una specifică. Este condusă de comandantul nemijlocit al eşalonului care se instruieşte şi se execută în perioada instrucţiei subunităţilor şi unităţilor, numai de către acele structuri militare încadrate cu efective complete.
Instrucţia forţelor. Totalitatea activităţilor de pregătire a resursei umane pentru înzestrarea acesteia cu competenţe, potrivit sarcinilor şi responsabilităţilor funcţionale, care să o facă aptă să acţioneze eficient în structurile militare existente din care face parte.
Instrucţie individuală. Forma de instrucţie care se execută în scopul însuşirii cunoştinţelor şi formării deprinderilor generale de militar, de luptător şi specialist în armă, fiind condusă direct de comandantul nemijlocit, prin aplicarea metodelor de instruire specifice tehnicilor rapide de pregătire profesionalizată a trupelor.
Instrucţie integrată. Forma de instrucţie care asigură pregătirea subunităţilor/unităţilor în vederea îndeplinirii misiunilor de luptă, împreună cu forţe şi mijloace aparţinând celorlalte structuri militare, arme sau categorii de forţe ale armatei pe care le primeşte ca întărire, în sprijin sau cu care cooperează, în scopul realizării unităţii de conducere şi acţiune.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 11:25 | Сообщение # 4 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Instrucţie operaţională. Forma de instrucţie care vizează pregătirea subunităţilor/unităţilor/formaţiunilor, pentru îndeplinirea unor misiuni specifice pe teritoriul naţional sau în afara acestuia şi se execută din momentul nominalizării lor până la data stabilită prin ordin pentru a pleca în misiune.
Instrucţia pentru luptă a armatei. Totalitatea activităţilor de instruire a militarilor, subunităţilor, unităţilor, marilor unităţi, comandamentelor şi statelor majore desfăşurate în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare pregătirii şi ducerii luptei, formării deprinderilor de utilizare eficientă a tehnicii militare din dotare şi de conducere a structurilor militare din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin la pace, în situaţii de criză sau la război.
Instrucţia pentru luptă a forţelor militare. Totalitatea activităţilor de instrucţie a militarilor, subunităţilor, unităţilor, marilor unităţi, comandamentelor şi statelor majore, desfăşurate în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare pregătirii şi ducerii luptei, formării deprinderilor de utilizare eficientă a tehnicii militare din dotare şi din conducere a structurilor militare din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin la pace, în situaţii de criză sau la război. Instrucţia pentru luptă a forţelor militare mai cuprinde latura teoretică şi practică a pregătirii necesare acţiunilor nonviolente de tipul asimetric (armată contra grupuri neorganizate) specifice situaţiilor de pace şi criză, precum şi formarea capabilităţilor acţionale necesare intervenţiei la calamităţi şi dezastre.
Instrucţia pentru operaţii integrate multinaţionale. Forma de instrucţie care vizează pregătirea în comun a subunităţilor/unităţilor cu structuri similare aparţinând armatelor statelor partenere, pentru îndeplinirea unor misiuni specifice de sprijin a păcii, căutare-salvare, umanitare etc.
Instrucţia specifică armei. Forma de instrucţie care vizează pregătirea subunităţilor, unităţilor în vederea îndeplinirii misiunilor de luptă proprii fiecărui gen de armă.
Instrucţiune. Un act normativ specific, care cuprinde reglementări ale activităţii militare, precizări suplimentare (detalii) şi anumite norme necuprinse în legile şi regulamentele în vigoare, care nu contravin acestora ori se referă la sectoare (domenii, activităţi, acţiuni) pentru care nu se emit regulamente.
Instructor. Cadru militar/militar angajat pe bază de contract/gradat, competent pentru a instrui un individ sau un grup de indivizi.
Instruirea pentru luptă a comandamentelor/comenzilor. Proces care constă în ridicarea nivelului de cunoştinţe militare şi de specialitate, perfecţionarea deprinderilor necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, închegarea acţiunii elementelor componente pentru a asigura funcţionarea acestor tipuri de structuri în concordanţă cu misiunile care le revin în situaţii de pace, criză şi la război.
Insurgent. Participant la o insurecţie
Integralitatea instrucţiei. Concertarea instrucţiei în scopul obţinerii “luptătorului performant”, abil mânuitor al mijloacelor de luptă, cu mentalitate de învingător, eficient în situaţii limită, capabil de autocontrol, adept al spiritului de echipă, cooperant şi excelent camarad.
Integrare graduală. Proces de aderare a României la structurile militare europene şi euro-atlantice condiţionat de interoperabilizarea treptată a armatei noastre cu armatele statelor membre NATO, precum şi de consolidarea rolului României în alte structuri de securitate colectivă.
Integrare militară. Totalitatea acţiunilor de cooperare şi parteneriat, concepute în scopul apropierii structurilor militare şi a conceptelor acţionale proprii de cele ale instituţiilor respective (armatele statelor membre ale structurilor de securitate internaţională).
Integritatea datelor. a. Calitate a datelor care există atâta timp cât pierderea, alterarea, distrugerea accidentală ori voită a acestora nu are loc sau nu modifică conţinutul, sensul şi forma informaţiei reprezentate. b. Calitate a datelor menţinută atâta timp cât pierderea, alterarea, distrugerea accidentală sau voită a acestora nu are loc.
Intendenţa. a. Ramură de activitate militară din sfera logisticii, care se ocupă de asigurarea trupelor cu alimente, echipament şi materiale de resort. b. Termen definind specialitatea militară a ofiţerilor (subofiţerilor) pregătiţi pentru a îndeplini funcţii în compartimentele de asigurare cu alimente sau echipament (materiale de intendenţă).
Intensitate a luptei aeriene. Reprezintă numărul de ieşiri aeronavă executate în 24 de ore care depinde de timpul necesar parcurgerii ciclului “pregătirea misiunii – executarea acesteia – refacerea capacităţii de luptă”, stabilit în funcţie de situaţia creată, felul misiunilor, logistica asigurată, rezistenţa fizică şi psihică la efort a personalului.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 11:26 | Сообщение # 5 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Interceptare aeriană. Zborul în care avionul de vânătoare este dirijat de la sol, până când pilotul raportează că are contact vizual cu ţinta sau aceasta este în parametrii de încadrare ai radarului de bord.
Interceptarea comunicaţiilor. Procedeu de cercetare care urmăreşte obţinerea datelor despre inamic prin interceptarea convorbirilor telefonice, telegrafice, a transmisiunilor radio şi radioreleu ale acestuia.
Interceptare radio. Procedeul de bază prin care se obţin date şi informaţii despre inamic şi constă în recepţionarea şi înregistrarea transmiterilor radio în vedere redării, analizei şi interpretării conţinutului mesajelor.
Interdicţie aeriană. Operaţie / acţiune aeriană al cărei scop este de a distruge sau neutraliza potenţialul militar inamic înainte ca acesta să poată acţiona în mod eficient împotriva forţelor proprii, la o asemenea distanţă de acestea încât să nu fie necesară o integrare detaliată a fiecărei misiuni aeriene cu focul şi manevra lor.
Interdicţie radio (radiolocaţie). Măsură prin care se opreşte (sau se limitează) lucrul staţiilor radio (radiolocaţie), în scopul protecţiei împotriva cercetării şi bruiajului inamic şi realizării mascării operative.
Interese naţionale. Ansamblul valorilor definitorii şi vitale pentru existenţa unui stat, care vizează asigurarea condiţiilor de dezvoltare liberă a naţiunii, potrivit opţiunilor şi potenţelor sale creatoare.
Interes politic. Scop (beneficiu, avantaj) de natură să motiveze acţiuni la nivel naţional, de partid sau de grup social, sub formă de cereri ale sistemului politic sau în raport cu acesta.
Interfaţă. a. Ansamblu de reguli şi convenţii care trebuie respectate pentru ca două sisteme date să poată schimba informaţii. b. Legătura între două echipamente hardware sau software care permite acestora schimbul de informaţii prin adoptarea unor reguli comune, fizice sau logice.
Interferenţa electromagnetică. a. Acţiunea unor fenomene electromagnetice asupra dispozitivelor (circuitelor), aparatelor şi sistemelor electrice cărora le degradează performanţele. b. Orice perturbare electromagnetică, intenţionată sau nu, care întrerupe, sau limitează performanţele echipamentelor electronice sau electrice.
Interoperabilitate. a. Condiţia obţinută de echipamentele de comunicaţii şi informatice, constând în aceea că serviciile sau informaţiile pot fi schimbate direct şi satisfăcător între ele şi/sau abonaţii lor. b. Un nivel al standardizării ce constă în capacitatea sistemelor sau forţelor de a furniza şi accepta servicii către şi de la alte sisteme sau forţe cu care cooperează în cadrul unor misiuni comune. c. Proprietatea sistemelor de comunicaţie şi informaţii, de a furniza servicii şi informaţii (sau a le accepta) la/de la alte sisteme şi de a le utiliza astfel încât acestea să opereze în mod efectiv împreună. d. Capacitatea sistemelor unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de logistică de a furniza servicii către şi de a accepta servicii de la alte sisteme şi forţe de logistică de acelaşi fel şi de a utiliza serviciile astfel schimbate, pentru a le face capabile să opereze efectiv împreună.
Interschimbabilitate. a. Obligativitatea ca două sau mai multe părţi să posede caracteristici comparabile, mijloace cu performanţe similare, astfel încât să poată fi înlocuite unele cu altele, fără modificări structurale şi funcţionale. b. O condiţie care apare atunci când două sau mai multe elemente deţin astfel de caracteristici fizice şi funcţionale încât sunt echivalente în ceea ce priveşte durabilitatea şi performanţele şi pot fi schimbate între ele fără alterarea stării vreunui element sau a elementelor adiţionale, cu excepţia reglării.
Interzicerea pătrunderii. Totalitatea acţiunilor şi măsurilor prin care nu se permite inamicului trecerea peste limitele stabilite.
Intervenţie armată. Actul exercitat de către un stat prin folosirea forţei armate în scopul de a face să prevaleze voinţa sa asupra unui alt stat.
Intoxicare cu informaţii. Operaţie care constă în a face să ajungă la adversar informaţii false, pentru a-l face să creadă ce se doreşte să creadă, şi în consecinţă, să acţioneze cum se doreşte să acţioneze.
Invalid de război. Militarul care a suferit prin rănire sau accidentare în timpul războiului o invaliditate atestată printr-un act medical legal.
Inventar. Document, act, listă, registru în care sunt consemnate, sub aspect cantitativ şi valoric, precum şi cu alte elemente de identificare, bunurile materiale pe care le posedă la un anumit moment unitatea militară responsabilă pentru administrarea acestora.
Inviolabilitate teritorială. Normă imperativă care desemnează protecţia specială de care se bucură, din partea dreptului internaţional, suveranitatea de stat, supremaţia teritorială şi, implicit, frontierele de stat împotriva oricărei agresiuni.
|
| |
| |
|
Principală 
