|
Lexicon militar. Litera R.
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:46 | Сообщение # 1 |
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Radă. Suport de apă din apropierea coastei, de regulă în apropierea porturilor sau în dreptul gurii unui fluviu, pe care îl folosesc navele în scopul staţionării la ancoră în siguranţă.
Radiocomunicaţii spaţiale. Radiocomunicaţiile asigurate prin intermediul uneia sau mai multor staţii spaţiale, sau prin intermediul unuia sau mai multor sateliţi reflectorizanţi, ori a altor obiecte spaţiale.
Radiodeterminare. Determinarea poziţiei, a vitezei sau a altor caracteristici ale unui obiect, sau obţinerea de informaţii privind aceşti parametri, prin intermediul propagării undelor radio.
Radiodirijare. Metodă care permite conducerea unui mobil de la distanţă cu ajutorul oscilaţiilor electromagnetice de radiofrecvenţă. În complexul de rachete antiaeriene acest lucru se realizează cu ajutorul sistemelor cibernetice (sistemelor automate autoacordabile).
Radioemiţător. Parte componentă a unei staţii de radio în care au loc procesele fundamentale, ca: generarea oscilaţiilor de înaltă frecvenţă şi amplificarea lor până la un anumit nivel, modulaţii, transformarea energiei oscilaţiilor de înaltă frecvenţă în energie a undelor radio şi radiaţia lor în spaţiu.
Radiofar. Emiţător radio, emiţând un semnal distinctiv sau caracteristic, folosit pentru determi¬narea relevmentului, a poziţiei sau a direcţiei.
Radiogoniometrare. Radiolocaţie prin care este determinată doar direcţia unei staţii prin mijloace de emisie proprii.
Radiogoniometrie. Radiodeterminare utilizând recepţia undelor radioelectrice în scopul determinării direcţiei unei staţii sau unui obiect.
Radiolocaţie. Ramură a radiotehnicii aplicate, care se ocupă cu descoperirea coordonatelor, determinarea vitezelor liniare şi unghiulare ale obiectelor, care se află în aer, pe pământ, la suprafaţa apei şi sub apă, folosind proprietăţile de propagare rectilinie şi cu viteză constantă a undelor electromagnetice şi proprietăţile de reflexie şi radiaţie ale obiectelor.
Radiometru. Aparat pentru măsurarea gradului de infectare radioactivă a suprafeţelor şi mediilor lichide şi gazoase sau pentru măsurarea nivelurilor mici de radiaţie.
Radionavigaţia. Radiodeterminare utilizată în navigaţie pentru depistarea obiectelor obstructive aflate pe direcţia de deplasare a navelor.
Radiotelefonie. Activitate prin care se efectuează convorbiri telefonice prin mijloace radio.
Radiotelegrafie. Transmiterea mesajelor telegrafice prin mijloace radio.
Raid. Operaţie limitată în timp şi spaţiu care implică o pătrundere rapidă în teritoriul ostil pentru obţinerea de informaţii, dezorientarea adversarului sau distrugerea unor obiective ce se încheie cu o retragere planificată.
Raion de adunare. Suprafaţa de teren destinată regrupării unităţii (subunităţii) aeropurtate după îndeplinirea misiunii de luptă.
Raionul de ducere a acţiunilor de luptă. Suprafaţa de teren în care unitatea (subunitatea) desfăşoară acţiuni militare.
Raion de dispunere. Supra-faţa de teren în care se dispun şi desfăşoară activităţi de pregătire pentru misiune unităţile (subunităţile). Raionul de dispunere trebuie să cuprindă acoperiri (localităţi, păduri) cu proprietăţi de adăpostire şi mascare, suficiente drumuri care să permită deplasarea şi instalarea unităţilor (subunităţilor) şi formaţiunilor de logistică în cadrul acestuia. Poate fi de bază sau de rezervă.
Raion de îmbarcare– debarcare. Sectorul de cale ferată, cu staţiile respective, destinate pentru îmbarcarea-debarcarea trupelor, împreună cu drumurile de acces şi terenul afectat raioanelor de aşteptare (adunare).
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:48 | Сообщение # 2 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Raion de mobilizare. O suprafaţă de teren, precis delimitată, în care se prevede a se executa mobilizarea unei unităţi. Trebuie să ofere condiţii pentru dispunerea şi cazarea trupelor, să aibă surse de apă şi drumuri de acces.
Raion de paraşutare. Suprafaţa de teren marcată şi destinată pentru paraşutarea personalului, tehnicii şi materialelor unităţilor şi subunităţilor de paraşutişti.
Raion de plecare la paraşutare. Suprafaţa de teren destinată dispunerii unităţii (subunităţii) de paraşutişti în vederea îmbarcării personalului şi încărcării tehnicii militare şi materialelor în aeronave. Cuprinde raioanele de aşteptare ale subunităţilor şi aerodromurile (terenurile) pentru aterizare şi decolare.
Raion de recuperare. Suprafaţa de teren destinată dispunerii unităţii (subunităţii) aeropurtate în scopul recuperării acesteia din dispozitivul inamicului şi transportului în raioane de concentrare.
Raion de regrupare după dispersare. Suprafaţa de teren destinată regrupării unităţii (subunităţii) de paraşutişti după dispersare sau după ruperea luptei. Este formată din totalitatea punctelor de adunare în caz de dispersare.
Raion maritim fluvial. Spaţiul care cuprinde o parte din fâşia maritimă sau din zona de operaţii a Marinei Militare în care unitatea de nave îşi îndeplineşte misiunile potrivit caracteristicilor arma¬men¬tului şi tehnicii de luptă de la bord.
Rambursări de credite. Credite contractate şi utilizate (de Ministerul Apărării Naţionale) cu sau fără garanţia Guvernului, ajunse la scadenţă.
Ranfulare. Operaţiune de aducere la suprafaţă a navelor scufundate. Se realizează de către personal specializat, cu ajutorul macaralelor plutitoare, pontoanelor şi cilindrilor ridicători.
Ranguri diplomatice. Trepte în ierarhia diplomatică în cadrul administraţiei centrale a Ministerului Afacerilor Externe şi în cadrul misiunii diplomatice în străinătate. În ordinea ierarhiei acestea sunt: ambasador, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar, însărcinat cu afaceri, consilier, ataşat, secretar I, secretar II, secretar III. Ataşaţii militari sunt consideraţi consilieri de specialitate ai ambasadorului şi fac parte din categoria consilierilor. Ca ordine de precădere în cadrul misiunii diplomatice, ei se situează imediat după şeful misiunii, înaintea secretarului I.
Rapiditate. Principiu operaţional conform căruia forţele proprii vor reacţiona devansând inamicul prin acţiuni, în special asupra părţilor sale vulnerabile, prin concentrări repetate şi atacuri neaşteptate, care îi fragmentează şi dezorganizează (dezarticulează) sistemul operaţional.
Raport informativ. Documentul informativ prin care se raportează datele şi informaţiile obţinute într-o perioadă determinată de timp şi concluziile compartimentului de analiză şi prelucrare. Se întocmeşte sub formă de text, hartă, imprimat sau înregistrat pe diferiţi suporţi şi poate fi însoţit de scheme, schiţe, tabele, grafice etc.
Raţiune de stat. Expresie care desemnează teoria politică şi diplomatică după care interesele de stat primează asupra oricăror considerente de drept şi de morală.
Raza de acţiune. Distanţa maximă pe care o aeronavă, cu o încărcătură de luptă normală o poate parcurge de la aerodromul său / baza sa aeriană pe o direcţie dată până într-un punct de la care revine la aerodromul / baza aeriană de decolare fără a se realimenta cu combustibil pe timpul zborului, având în vedere factorii şi respectând regulile de securitate a zborului.
Razant. Distanţa până la care înălţimea traiectoriei nu depăşeşte pe cea a ţintei. Are o mare importanţă la armamentul de infanterie, la care eficacitatea focului este influenţată de lungimea porţiunii pe care traiectoria este razantă.
Răniţi de război. Militari ai forţelor armate şi formaţiunilor de apărare, precum şi alte categorii de persoane participante direct sau indirect la ostilităţi, special determinate prin convenţii internaţionale, care suferă anumite vătămări corporale în cursul unui conflict armat.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:52 | Сообщение # 3 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Răpiri (luări de ostateci). Acţiuni de reţinere a unei persoane sau a unui grup de persoane împotriva voinţei lor, efectuată de obicei de grupuri teroriste sau aparţinând crimei organizate şi având drept scop satisfacerea unor revendicări cu caracter economic, politic sau de altă natură.
Răsturnarea de imagine. Schimbarea, diametral opusă, a sensului şi semnificaţiei circumscrise reprezentării unui fapt, unui personaj, unei ţări, fenomen etc. Răsturnările de imagine pot fi bruşte, graduale şi lente, determinate de o acţiune umană intenţionată sau ca rezonanţă în mass-media şi, implicit, în opinia publică, a ecourilor unor fapte (stări, acţiuni, fenomene) inclusiv din domeniul militar.
Război. Fenomen politico-militar care reprezintă forma cea mai violentă de manifestare a relaţiilor conflictuale existente la un moment dat între grupări mari de oameni (popoare, naţiuni, state, coaliţii de state, comunităţi sociale, etnice, religioase) organizate din punct de vedere militar, care folosesc lupta armată pentru atingerea scopurilor urmărite, ceea ce conferă acestui fenomen un puternic caracter distructiv.
Război automatizat. Tip de război în care principalele mijloace de luptă folosite sunt utilajele automate, fie în totalitatea lor, fie în anumite proporţii, iar actul de conducere este realizat cu mijloace moderne de calcul.
Război civil. Gen de confruntare armată în care se întrepătrund acţiunile militare cu cele nemilitare, ce au loc în interiorul unui stat, între grupări de forţe şi mijloace etnico-religioase sau structurate după criterii politice, economice ori ideologice.
Război clasic (convenţional). Tip de război în care nu se folosesc armele de distrugere în masă ci numai mijloacele de luptă clasice. Lupta se duce numai cu forţe armate regulate, deosebindu-se, în acest fel, de războaiele duse cu forţe armate neregulate (miliţii, guerile, partizani etc.).
Război de apărare a ţării. O angajare efectivă şi la potenţialul maxim a tuturor resurselor apărării naţionale pe care statul român le poate utiliza în vederea apărării suveranităţii, independenţei naţionale, unităţii şi integrităţii teritoriale, a democraţiei constituţionale a României.
Război de coaliţie. Război bazat pe o alianţă militară şi politică temporală a unui grup de state, încheiată în scopul unei acţiuni comune.
Război demasificat. Tip de război preconizat să se desfăşoare cu efective reduse (profesionişti), înzestrate cu sisteme de armament şi tehnică de luptă moderne, performante.
Război electronic. Totalitatea acţiunilor militare, care implică utilizarea energiei electromagnetice, executate cu scopul de a determina, exploata, contracara, reduce sau preveni acţiunile ostile în spaţiul electromagnetic, precum şi măsurile care asigură desfăşurarea în siguranţă a acţiunilor forţelor proprii sau aliate în spaţiul electromagnetic.
Război fulger. Concepţie strategică de purtare a războiului, elaborată de teoreticienii militari germani, potrivit căreia războiul se poate termina în timp scurt, dacă inamicul este lovit prin surprindere şi foarte puternic de la început, cu grupări masive de blindate şi aviaţie.
Război holotropic. Ansamblul de riscuri, ameninţări şi acţiuni nemilitare ce se pot declanşa concomitent într-o anumită perioadă de timp, asupra unui stat.
Război informaţional. Orice acţiune de interzicere, exploatare, alterare sau distrugere a informaţiilor şi a funcţiilor informaţionale ale inamicului, de protejare a celor proprii împotriva acţiunilor inamicului precum şi de exploatare a funcţiilor informaţionale proprii.
Război local (regional). Un război limitat spaţio-geografic (ţară, ţări, regiune, zonă), în care se folosesc, de regulă, mijloacele de luptă armată clasice. Reprezintă o sursă permanentă de încordare a situaţiei internaţionale şi un focar pentru pacea mondială.
Război psihologic. Tip de război special iniţiat şi desfăşurat de un purtător (grup social, stat) împotriva unui sistem-ţintă (alt grup social sau stat), fără mijloace militare clasice, în scopul subminării puterii şi prestigiului adversarului. Constituie un element al strategiei generale şi un instrument al politicii cercurilor conducătoare agresive din unele ţări şi vizează dezinformarea, ademenirea sau convertirea convingerilor sistemului ţintă, abaterea atenţiei şi vigilenţei, inducerea unei înalte credibilităţi în raport cu conţinutul celor transmise de purtător, exploatarea atât a sprijinului cât şi a opoziţiei celor care sunt deja adepţii ori duşmanii cauzei războiului psihologic.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:54 | Сообщение # 4 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Război special (neconvenţional). O formă de ducere a luptei politice cu mijloace neopolitice dar şi nemilitare. Reprezintă transpunerea în practică, în mod planificat şi coordonat, a măsurilor politice, economice, psihologice, propagandistice, militare etc., împotriva unui stat pentru destabilizarea sa, înlocuirea puterii politice şi aducerea acestuia în stare de dependenţă şi subordonare.
Realizarea păcii. Activităţi diplomatice (susţinute de existenţa reală a unei forţe multinaţionale pregătită să intervină în momentul în care primeşte un mandat în acest sens) care se desfăşoară după declanşarea unui conflict, şi care au ca obiectiv încetarea focului şi încheierea cât mai curând cu putinţă a unui acord de pace. Pot include misiunile de bune oficii, medierea, concilierea, presiuni diplomatice, sancţiunile de diverse tipuri, embargoul, izolarea.
Rechiziţie de bunuri. a. Măsură cu caracter excepţional prin care statul obligă pe cetăţeni să cedeze unele bunuri mobile sau imobile necesare apărării ţării pe timp de război. Unele bunuri se iau în folosinţă temporar cu obligaţia restituirii sau despăgubirii (în caz de distrugere) proprietarului. Bunurile de consum se rechiziţionează contra plată. b. Act prin care autorităţile de ocupaţie cereau să le fie date în folosinţă locuinţe sau să le fie furnizate, în natură, pentru necesităţile armatei, o serie de bunuri cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, mijloace de transport etc. c. Măsură excepţională prin care organele autorităţii publice împuternicite prin lege obligă agenţii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, conform legislaţiei în vigoare.
Reconversia personalului militar (reconversie profesională). Sistem instituţionalizat prin care se realizează recalificarea ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor şi militarilor angajaţi pe bază de contract, care nu au vârsta şi vechimea în serviciul militar necesare pentru a li se acorda pensie militară de serviciu şi se află în una din următoarele situaţii: le expiră contractul individual cu durata limitată şi urmează să treacă în rezervă; sunt disponibilizaţi ca urmare a unor programe de restructurare a armatei.
Recrutare. a. Luarea în evidenţă a tinerilor, stabilirea aptitudinilor pentru îndeplinirea serviciului militar şi repartizarea lor pe arme. b. Munca de convingere a cuiva să lucreze pentru un serviciu secret şi care se realizează făcându-l dependent de cel care-l recrutează prin insuflarea unui sentiment de încredere totală.
Recuperare. a. Acţiunea prin care se realizează o nouă grupare a forţelor şi mijloacelor în scopul îndeplinirii aceleiaşi misiuni sau a uneia noi. b. Extragerea unui echipament defect, deteriorat, împotmolit etc., şi mutarea lui într-un loc unde poate fi reparat sau evacuat.
Redimensionarea forţelor. Trecerea succesivă a marilor unităţi şi unităţilor aparţinând categoriilor de forţe ale armatei de la starea de pace la starea de război în funcţie de necesităţile impuse de situaţiile create. în vederea desfăşurării acţiunilor militare. Acestea se pot redimensiona prin luarea în subordine sau punerea la dispoziţie de mari unităţi (unităţi) aparţinând uneia dintre categoriile de forte ale armatei, alteia, funcţie de existentul şi necesarul în forţe şi mijloace, rolul în acţiune, misiunile primite, precum şi de situaţia concretă din zona de operaţii.
Refugiat de război. Orice persoană care este obligată să-şi părăsească domiciliul din cauza izbucnirii/ameninţării izbucnirii unui conflict.
Reforma armatei. Ansamblul de măsuri luate pentru restructurarea armatei, vizând modernizarea şi întărirea capacităţii combative a acesteia.
Regenerarea forţelor. a. Capacitatea sistemului logistic de a forma şi completa total sau parţial, în timp oportun, structurile şi infrastructurile categoriilor de forţe ale armatei. b. Activarea graduală, parţială sau totală a structurilor şi infrastructurilor economiei naţionale, inclusiv refacerea conducerii, echipamentelor şi stocurilor la nivel de război.
Regruparea. Acţiune prin care, deplasând în mod organizat trupele din anumite raioane (sectoare) în altele, se realizează o nouă grupare de forţe şi mijloace în scopul îndeplinirii aceleiaşi misiuni sau a uneia noi.
Regulament. Un act normativ specific, care normează acţiunea militară, structurează principii şi reguli de desfăşurare a vieţii ostăşeşti pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război, de pregătire şi ducere a acţiunilor militare, a activităţilor de conducere şi asigurare a trupelor.
Reguli de angajare. Directive emise de către autoritatea militară competentă prin care se precizează condiţiile şi limitele în care forţele armate pot iniţia sau continua angajarea în luptă cu alte forţe combatante, în situaţia unei operaţiuni concrete.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:55 | Сообщение # 5 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Reguli de instrucţie. Normele/instrumentele după care se organizează şi se desfăşoară instrucţia.
Relaţia civili-militari (C.T.M.T.C.). Sistem relaţional creat în vederea asigurării acţiunii conjugate a membrilor societăţii civile cu reprezentanţii elementului militar, în vederea obţinerii unei armonizări a poziţiilor, necesară îndeplinirii misiunilor primite.
Relaţiile dintre şef şi subordonaţi. Relaţii specifice vieţii ostăşeşti cu rol reglator, funcţional şi deopotrivă educativ-formativ, în activitatea organismului militar. Trebuie înţelese ca manifestări ale atribuţiilor comenzii militare, ca o expresie a principiului de comandă, dar deopotrivă şi ca o necesitate impusă de cerinţele managementului. Relaţiile dintre şefi şi subordonaţi sunt riguros reglementate prin normele precise ale ierarhiei, autorităţii şi disciplinei militare, având un caracter necondiţionat. Raporturile de subordonare conferă autoritatea instituţională comandanţilor (şefilor), creează premisa necesară pentru ca ei să poată conduce efectiv, să fie ascultaţi şi urmaţi de subordonaţi. În acord cu cerinţele regulamentelor, în armată se dezvoltă relaţiile dintre şefi şi subordonaţi întemeiate pe virtuţi morale, profund umane şi puternic modelatoare ca: încrederea, stima, respectul reciproc, omenia, loialitatea, întrajutorarea, înţelegerea, apropierea sufletească, prietenia, solidaritatea, altruismul. Relaţiile dintre şefi şi subordonaţi îndeplinesc următoarele funcţii: de informare (prin intermediul lor subordonaţii sunt puşi în temă, cunosc ceea ce au de întreprins); de motivare: (subordonaţilor li se prezintă mobilul acţiunilor ordonate, tensiunile sau resorturile lor, de ce anume se impune o măsură sau alta); de control (subordonaţii sunt verificaţi asupra modului în care înţeleg cele ordonate şi a modului în care acţionează pentru îndeplinirea celor indicate); de evaluare (asigură exprimarea unor aprecieri asupra calităţii şi eficienţei muncii subordonaţilor); de stimulare (angajarea şi mobilizarea prin sistemul de recompense şi pedepse şi prin intermediul aprecierilor de serviciu); de educaţie (însuşirea unor norme de conduită, a anumitor valori şi convingeri, promovarea anumitor atitudini).
Relaţii publice. 1. Ansamblul acţiunilor concertate exercitate de către instituţia militară asupra opiniei publice, pentru a induce în favoarea ei atitudinile şi comportamentele. 2. Comunicarea unei instituţii către public, prin intermediul mass-media, ţintind informarea publicului, crearea şi păstrarea capitalului de imagine al acesteia.
Reparaţie. Complex de operaţii privind restabilirea stării bune sau a resursei unui produs şi/sau părţilor lui componente la nivelul condiţiilor operaţionale. Poate fi: curentă - se efectuează la locul de exploatare şi constă în înlocuirea/restabilirea unor părţi componente sau reglarea acestora; medie - pentru restabilirea parţială a resursei produsului cu înlocuirea/ restabilirea părţilor componente din nomenclatura stabilită şi cu controlul în volumul stabilit în documentaţie; capitală - pentru restabilirea totală sau aproximativ totală a resursei, cu înlocuirea/restabilirea oricăror părţi ale produsului, inclusiv cele de bază şi reglarea lor.
Represalii de război. Măsuri de constrângere, derogatorii de la normele obişnuite ale dreptului internaţional, luate în timp de război de un stat, ca urmare a actelor comise în prejudiciul său de un alt stat. Uneori acestea urmăresc să impună, prin intermediul unui prejudiciu, respectul dreptului.
Restabilirea păcii. Acţiuni desfăşurate după declanşarea unui conflict în scopul convenirii unui aranjament de pace. Se realizează prin: bune oficii, mediere, conciliere, izolare diplomatică şi impunere de sancţiuni.
Restricţia (principiu al acţiunilor militare altele decât războiul). Acţiune care presupune aplicarea cu prudenţă a capabilităţilor militare.
Restricţiile spaţiului aerian. Măsuri restrictive speciale aplicate segmentelor de spaţiu aerian de dimensiuni definite.
Resursă de aviaţie. Numărul de ieşiri pe care le execută unităţile (subunităţile) de diferite categorii de aviaţie, într-o perioadă de timp exprimată în zile, pentru îndeplinirea misiunilor de luptă, cu forţele şi mijloacele disponibile, în raport de intensitatea luptei.
Resurse de siguranţă naţională şi ordine publică. Potenţialul structurilor de a asigura cunoaşterea realităţilor interne de prevenire a actelor şi faptelor care aduc atingere ordinii de drept a statului.
Resurse diplomatice. Totalitatea acţiunilor şi relaţiilor bi şi multilaterale ale statului, precum şi acordurile, convenţiile şi tratatele la care o ţară este parte al căror rol este de a contribui la consolidarea măsurilor de securitate şi apărare naţională.
Resurse economico-financiare. Ansamblul capacităţilor şi disponibilităţilor materiale, energetice, tehnologice, financiare ale societăţii, existente la un moment dat şi care pot fi angajate în susţinerea eforturilor de apărare naţională.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:56 | Сообщение # 6 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Resursa financiară (a instrucţiei). Suma (în bani) alocată forţelor pentru instrucţie, cu implicaţii determinante în planificarea obiectivelor şi scopurilor ce trebuie îndeplinite într-o unitate de timp.
Resursele instrucţiei. Totalitatea posibilităţilor pe care le are societatea la un moment dat de a pune la dispoziţia forţelor efectivele, baza materială şi financiară necesară instrucţiei în conformitate cu obiectivele stabilite.
Resurse logistice. Totalitatea cantităţilor de materiale şi capacitatea prestării de servicii existente (identificate) într-un spaţiu geografic, care pot fi folosite în susţinerea logistică a trupelor.
Resurse materiale. Reprezintă elementele care compun aparatul tehnic al producţiei, stocurile de materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, produse finite, bunuri de consum.
Resursa materială (a instrucţiei). Totalitatea materialelor pentru instrucţie, a echipamentelor, utilajelor şi tehnicii din dotare, precum şi a infrastructurii necesare instrucţiei (poligoane, piste, servicii etc.) care, planificate şi folosite în mod judicios, contribuie la instrucţia trupelor din structurile forţelor conform programului stabilit.
Resurse militare. Ansamblul forţelor şi mijloacelor specializate pentru lupta armată, pe care statul le poate destina pregătirii şi ducerii războiului, dacă acesta este impus şi anume: efectivele şi tehnica de luptă; numărul şi calitatea cadrelor de comandă; organizarea şi coeziunea forţelor armate; nivelul pregătirii populaţiei pentru apărare; gradul de dezvoltare a ştiinţei şi artei militare.
Resurse morale. Ansamblul trăsăturilor psihomorale, gradul de instruire şi educare a populaţiei, capacitatea şi voinţa acesteia de a participa la apărarea inclusiv armată, a ţării.
Resurse naturale. Elemente oferite de natură care cuprind materia anorganică, resursele energetice şi materia vie.
Resurse politice. Capacitatea şi acţiunile politice de a conştientiza şi a angaja unitar eforturile societăţii, pe plan intern şi extern, pentru susţinerea măsurilor necesare asigurării securităţii şi apărării naţionale.
Resurse social-culturale. Totalitatea caracteristicilor de ordin social şi cultural ale populaţiei, organizarea şi funcţionarea instituţiilor specializate şi abilitate prin lege pentru a participa la pregătirea din timp de pace a apărării şi la desfăşurarea acesteia în situaţii de necesitate.
Resurse structural-teritoriale. Totalitatea caracteristicilor geomorfologice, structurale şi funcţionale ale teritoriului naţional, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi infrastructurii teritoriale, precum şi disponibilităţile acestora pentru asigurarea desfăşurării normale a acţiunilor de pregătire şi realizare, în caz de necesitate, a apărării armate a ţării.
Resursă tehnică. Durata de funcţionare a produsului (ani, ore, cicluri de funcţionare, kilometri, număr de lansări etc.) de la începutul exploatării sau a reparaţiei capitale, până la atingerea stării limită.
Resurse umane. Totalitatea capacităţilor cantitative şi calitative ale populaţiei, încadrate într-o structură militară, aflate în rezervă sau inoperabile şi posibilităţile de participare ale acestora la apărarea armată a ţării.
Resursa umană (a procesului de instrucţie). Personalul de decizie şi execuţie din sistemul de instrucţie prin care se asigură realizarea documentelor care stau la baza instrucţiei forţelor şi punerea în practică a prevederilor acestora, concomitent cu planificarea şi gestionarea resurselor materiale şi financiare.
Retragere. Procedeu defensiv prin care forţele angajate în luptă întârzie acţiunile inamicului şi se sustrag loviturilor puternice ale acestuia, schimbându-şi poziţiile de luptă spre înapoi.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:57 | Сообщение # 7 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Retranslaţie radio. Procedeu utilizat în transmisiunile radio, prin care o staţie radio instalată între doi corespondenţi recepţionează şi transmite simultan semnale electrice (comunicări) de la unul la celălalt.
Reţeaua căilor de comunicaţie. Totalitatea căilor de comunicaţie (rutiere, feroviare, aeriene, navale etc.) existente pe teatrul de acţiuni militare, într-o ţară sau într-un raion oarecare.
Reţea de calculatoare. Ansamblu de noduri de prelucrare automată a datelor, interconectate în scopul transmiterii oportune a acestora.
Reţea de comunicaţii. Ansamblu de mijloace organizate pentru furnizarea serviciilor de telecomunicaţii între un număr de locuri unde echipamentul permite accesul la aceste servicii.
Reţea de transmisiuni. Ansamblu de staţii capabile să comunice direct pe un canal sau pe o frecvenţă comună.
Reţea digitală cu servicii integrate (ISDN). Reţea bazată pe principii de prelucrare, comutare şi transmitere numerică a semnalelor în care sunt utilizate aceleaşi echipamente de comutare şi transmitere, indiferent de sursa de semnal (telefon, calculator etc) furnizând servicii adecvate şi specializate (voce şi date, videoteleconferinţă).
Reţea informativă. Mod de organizare a furnizorilor de informaţii şi dispunerea lor strategică (operativă) în vederea culegerii de date necesare structurilor de informaţii şi contrainformaţii.
Rezerva. Element component al dispozitivului de luptă întrebuinţat pentru rezolvarea unor situaţii critice, neprevăzute, care pot să apară pe timpul desfăşurării operaţiei. Se constituie din mari unităţi (unităţi) de arme întrunite, de arme şi specialităţi, în funcţie de existentul acestora, complexitatea situaţiei şi caracteristicile geoclimatice ale zonei.
Rezerva calculată. Resursele cuantificate, din timp de pace, de unităţile organe de mobilizare şi organele militare teritoriale într-un anumit procentaj faţă de necesarul de completat şi cel de asigurat şi destinate pentru constituirea de noi unităţi şi completarea unor eventuale deficite din plan, rezultate ca urmare a acţiunii unor factori perturbatori (neprezentare, îmbolnăvire, defecţiuni tehnice, distrugeri etc.).
Rezerva de materiale. Materialele şi produsele ce se păstrează la nivelul tuturor eşaloanelor şi care asigură ducerea acţiunilor militare pe o perioadă determinată de timp.
Rezervele de mobilizare. Totalitatea materialelor, materiilor prime, sculelor, utilajelor, documentaţiilor tehnice şi proiectelor ce trebuie să asigure repunerea în stare de funcţionare a infrastructurii ţării datorate distrugerilor acţiunilor de război, precum şi conversia economiei la producţia de război, care să asigure nevoile logistice ale acţiunilor militare.
Rezerva disponibilă. Resursă umană ce cuprinde rezerviştii care nu sunt repartizaţi în planurile de mobilizare şi mobilizaţi la locul de muncă. Se compune din rezerva în aşteptare – reprezintă rezerviştii instruiţi, menţinuţi la dispoziţia centrelor militare pentru a fi folosiţi la mobilizare şi pe timp de război; rezerva intangibiă - cuprinde rezerviştii care vor fi folosiţi la mobilizare şi pe timp de război, potrivit dispoziţiilor Statului Major General; rezerva generală – grupează rezerviştii folosiţi de centrele militare, unităţile de poliţie şi autorităţile administraţiei publice locale pentru anunţarea şi trimiterea la unităţi a resurselor, precum şi rezerviştii aflaţi în evidenţa organelor militare teritoriale care nu sunt în planurile de mobilizare, mobilizaţi la locul de muncă, în rezerva disponibilă în aşteptare şi intangibilă.
Rezerva la un tratat. Declaraţie unilaterală, indiferent de cum este redactată sau denumită, făcută de un stat atunci când semnează, ratifică, acceptă, aprobă sau aderă la un tratat, prin care urmăreşte să excludă sau să modifice efectul juridic al anumitor prevederi ale tratatului în aplicarea lor acelui stat.
Rezerve strategice. Totalitatea resurselor militare, economico-financiare, demografice, tehnologice şi materiale care se constituie la nivel statal şi al eşaloanelor militare strategice ce se întrebuinţează în caz de război sau de criză (catastrofe naturale sau ecologice) în vederea rezolvării unor situaţii neprevăzute sau a amplificării (intensificării) acţiunilor militare în curs de desfăşurare.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:58 | Сообщение # 8 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Rezerva (umană) de mobilizare. Resursă care cuprinde rezerviştii repartizaţi în planurile de mobilizare. Se compune din: rezerva de urgenţă – constituită din toţi rezerviştii repartizaţi la mobilizare, unităţilor cu efective complete; rezerva operativă – grupează acei rezervişti care, la mobilizare, sunt repartizaţi pe funcţii importante în unităţile cu efective reduse, de cadre sau care se înfiinţează şi reprezintă nucleul pentru constituirea unităţilor respective; rezerva comună – cuprinde ceilalţi rezervişti repartizaţi în lucrările de mobilizare.
Rezervist. Cetăţean care, după îndeplinirea serviciului militar, se găseşte în evidenţa forţelor armate, până la împlinirea vârstei prevăzută de lege.
Rezistenţă. Capacitatea unei forţe de a menţine nivelul necesar al puterii sale de luptă, pe toată durata necesară îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Rezistenţă psihică. Capacitatea de menţinere a echilibrului psihic în faţa unor suprasolicitări.
Rezolvarea conflictelor. Acţiuni întreprinse pentru eliminarea neînţelegerilor, ciocnirilor de interese între state în chestiuni internaţionale, a căror rezolvare o doresc într-un anumit sens sau într-o măsură deosebită.
Ripostă armată. Ansamblu de acţiuni spaţiale şi temporale, care include totalitatea atitudinilor ofensive şi defensive ale unei/unor categorii de forţe ale armatei, ca răspuns la acţiunile adversarului.
Riposta graduală (pentru apărător). Prima etapă a războiului/conflictului armat care începe, de regulă, cu executarea unor puternice lovituri integrate (inter-categorii de forţe ale armatei), continuă cu acţiuni strategice de mare amploare, care se desfăşoară concomitent cu continuarea completării/mobilizării forţelor şi cu măsurile de mobilizare a tuturor resurselor ţării pentru război, precum şi cu acţiuni intense de politică externă, faţă de ţările adverse, aliate, vecine şi neutre, pentru consolidarea propriei poziţii.
Ripostă ofensivă. Acţiune ofensivă în cadrul apărării, imprimând acesteia un caracter activ, prin care se urmăreşte nimicirea inamicului pătruns în interiorul apărării şi refacerea acesteia pe aliniamentul iniţial (ripostă de răspuns) sau lovirea inamicului în faţa limitei dinaintea apărării (riposta de prevenire).
Ripostă optimă. Principiu fundamental al acţiunilor militare în caz de război, similar "apărării flexibile şi ripostei ofensive decisive".
Riscuri asimetrice. Acele strategii sau acţiuni deliberat îndreptate împotriva unui stat, care folosesc procedee diferite de luptă clasică, vizând atacarea punctelor vulnerabile ale societăţii, dar care, în acelaşi timp, pot afecta direct sau indirect şi forţele armate.
Risc datorat radiaţiei electromagnetice. Situaţie care va expune personalul, echipamentele, muniţiile sau carburanţii, la un nivel periculos al radiaţiei electromagnetice.
Risc ecologic potenţial. Probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, care pot fi prevenite pe baza unor studii de evaluare.
Riscul la adresa securităţii naţionale. Prezenţa unor factori activi sau potenţiali care pot afecta securitatea unui stat.
Riscuri neconvenţionale. Riscuri la adresa siguranţei naţionale, generate de folosirea unor mijloace neconvenţionale, altele decât cele recunoscute în convenţiile internaţionale ce reglementează dreptul războiului.
Riscuri non-militare. Riscuri la adresa siguranţei naţionale, generate de agresiuni ce folosesc mijloace non-violente, fără angajarea unor forţe militare organizate.
Riscuri politice (factori de risc politic). a. Evenimente din sfera politică şi socială care conduc la constrângeri impuse mediului de afaceri, stării de securitate, siguranţei şi ordinii publice. b. Acţiuni ale guvernelor care interferează cu tranzacţiile economice. c. Acţiuni ale guvernelor care determină discontinuităţi în mediul de afaceri. d. Măsuri, acţiuni şi evenimente politice care determină pierderi de profit potenţial.
|
| |
| |
| Codru | Дата: Sâmbătă, 23.02.2013, 14:58 | Сообщение # 9 |
|
|
Grupa: Administratori
Mesaje: 2039
|
| Riscuri regionale. Dezechilibre strategice în potenţialele militare din spaţiul de interes strategic al mai multor state sau prezenţa unor tensiuni şi conflicte militare care se pot extinde, precum şi prelungirea unor dificultăţi economico-sociale care afectează direct potenţialul militar şi care erodează autoritatea instituţiilor naţionale de conducere ale acestora. Face posibilă apariţia unor disfuncţionalităţi în sistemul financiar, informatic, energetic, de comunicaţii şi telecomunicaţii ale statelor respective, precum şi anumite rivalităţi politico-militare dintre acestea.
Riscuri transnaţionale. Riscuri care depăşesc graniţele dintre state.
Ritm. Viteza cu care se realizează, într-o perioadă dată anumite acţiuni de luptă sau alte activităţi militare.
Ritm de transport. Numărul de trenuri care pot fi expediate pe o direcţie de transport în timp de 24 de ore, cu plecări ale acestora în mod ritmic, la intervale de timp egale.
Ruperea apărării inamicului. Acţiune de luptă în cadrul ofensivei, dusă împotriva unui inamic aflat în apărare, incluzând lovitura frontală executată de trupele din gruparea de ofensivă şi crearea unei breşe în dispozitivul de luptă al inamicului, de o lărgime şi adâncime care să permită dezvoltarea ulterioară a ofensivei în adâncime şi pe flancuri.
Rută de siguranţă. Cale aeriană stabilită pentru dirijarea aeronavelor de la un aerodrom de decolare la un aerodrom de aterizare. Acestea pot fi folosite, de asemenea, pentru a conecta rutele / coridoarele adiacente activate.
Rută standard. Traseu planificat anterior, căruia i s-a atribuit un nume de cod, ce leagă puncte de-a lungul liniilor principale, utilizat în operaţiunile de control al traficului naval, terestru sau aerian.
|
| |
| |
|
Principală 
