Luni, 20.05.2024, 13:21
Bine aţi venit Oaspete | RSS
 Pentru studenţii Catedrei militare
Principală Album foto Forum Profilul meuLogare
[ Mesaje noi · Membrii · Regulamentul forumului · Căutare · RSS ]
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Forum » Disciplinile de instruire » Tactica generală » Alte procedee specifice ofensivei
Alte procedee specifice ofensivei
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:32 | Сообщение # 1
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Urmărirea

Urmărirea constă în înaintarea rapidă a forţelor proprii pe direcţiile de retragere ale inamicului şi pe direcţiile paralele, în scopul de a-i ataca prin surprindere căile de retragere, a-l nimici şi captura.

Urmărirea poate fi de front, paralelă din aer şi combinată. Urmărirea de front se adoptă mai frecvent la începutul retragerii, în teren muntos-împădurit, pe timp de iarnă şi când reţeaua de comunicaţii nu este dezvoltată.
Grupa (Plutonul) de infanterie trece, de regulă, la urmărirea de front sau paralelă a inamicului, în cadrul eşalonului superior.

Urmărirea de front constă în înaintarea rapidă a grupei pe acelaşi itinerar pe care se retrage inamicul în scopul de a interzice desprinderea acestuia de forţele proprii.
Grupa (Plutonul) nimiceşte din mişcare sau ocoleşte subunităţile de acoperire ale inamicului şi pătrunde cu repeziciune spre gruparea forţelor principale pentru a îngreuia retragerea acestora şi a favoriza manevra de învăluire şi întoarcere.

Urmărirea paralelă se realizează prin înaintarea rapidă a grupei pe un itinerar paralel cu cel de retragere a inamicului în scopul devansării forţelor principale, ocupării unor aliniamente, treceri peste cursurile de apă, nodurile de comunicaţie de pe direcţia de retragere a acestuia, pentru a-l lovi în flanc şi spate, a-l încercui şi nimici în cooperare cu forţele care urmăresc de front.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:35 | Сообщение # 2
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Lupta de întâlnire

Lupta de întâlnire poate să aibă loc pe timpul marşului, în apărare pe timpul executării contraatacului şi în ofensivă pe timpul ducerii acţiunilor în adâncimea apărării inamicului.

Lupta de întâlnire se caracterizează prin:
1) organizarea acţiunilor în timp scurt şi din mişcare;
2) adaptarea rapidă a dispozitivelor la situaţiile create în scopul lovirii inamicului în flanc şi spate;
3) manifestarea iniţiativei şi prevederii la nivelul fiecărui comandant de subunitate;
4) situaţii insuficient de clare în momentul angajării luptei şi schimbări bruşte ale acestora;
5) lupta îndârjită şi eforturi deosebite pentru câştigarea de timp, cucerirea şi păstrarea iniţiativei;
6) desfăşurarea luptei în ritm rapid şi pe front larg, cu angajarea succesivă a forţelor şi mijloacelor;
7) posibilităţi mari de manevră;
8) existenţa flancurilor şi intervalelor descoperite.

Condiţiile de succes în lupta de întâlnire sunt:
1) executarea neîntreruptă a cercetării pentru descoperirea la timp a inamicului şi devansarea acestuia în executarea focului;
2) luarea în timp scurt a deciziei şi transmiterea oportună a misiunilor de luptă;
3) devansarea inamicului în cucerirea aliniamentelor favorabile pentru desfăşurare, în executarea manevrei şi în crearea din timp a unei grupări de forţe şi mijloace capabile să nimicească forţele principale ale acestuia;
4) alegerea celor mai eficiente forme de manevră şi desfăşurarea rapidă a forţelor în vederea intrării acestora în mod organizat în luptă, devansându-l pe inamic în executarea atacului;
5) mutarea rapidă a eforturilor pe direcţiile unde s-a realizat cel mai important succes;
6) ducerea unor acţiuni rapide, decisive şi coordonate a forţelor în spaţiul terestru;
7) manifestarea iniţiativei şi perseverenţei de către toţi comandanţii pentru obţinerea victoriei.

Grupa de infanterie poate duce lupta de întâlnire independent ca patrulă de siguranţă, în cadrul plutonului numit pichet mobil de cap sau în cadrul forţelor principale ale companiei.

Plutonul poate duce lupta de întâlnire independent ca pichet mobil de cap sau în cadrul forţelor principale ale companiei.

Pregătirea luptei de întâlnire se desfăşoară pe hărţi, iar misiunile se precizează pe timpul apropierii subunităţilor de aliniamentul de atac.

Lupta de întâlnire începe odată cu angajarea patrulei de siguranţă. La întâlnirea cu elementele de cercetare ale inamicului patrula de siguranţă le nimiceşte cu repeziciune după care continuă deplasarea. Când întâlneşte forţe superioare ale inamicului, grupa ocupă un aliniament favorabil pe un front larg, produce pierderi inamicului şi asigură condiţii pentru desfăşurarea şi intrarea în luptă a pichetului mobil de cap.

Pichetul mobil de cap, sub acoperirea focului artileriei şi al patrulei de siguranţă şi folosind terenul, se desfăşoară din mişcare în dispozitiv de luptă, nimiceşte elementele de siguranţă ale inamicului şi pătrunde spre forţele principale ale acestuia, le fixează de front asigurând desfăşurarea şi manevra forţelor principale ale companiei.

Inamicul care a devansat grupa în desfăşurare şi trece la ofensivă este oprit prin focul concentrat al tuturor mijloacelor de foc.
Dacă grupa (plutonul) se desfăşoară în acelaşi timp cu inamicul, aceasta îl atacă cu rapiditate şi hotărâre.
Când inamicul se retrage, grupa trece imediat la urmărirea acestuia.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:36 | Сообщение # 3
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Ieşirea din încercuire

Ieşirea din încercuire de către grupa de infanterie se execută în cadrul eşalonului superior. Aceasta se execută într-un dispozitiv de luptă adecvat în vederea ruperii frontului încercuirii, nimicirea inamicului de pe direcţia respectivă, crearea unui culoar pentru scoaterea şi evacuarea forţelor şi mijloacelor şi realizarea joncţiunii (punctului de contact) cu forţele proprii situate în afara încercuirii.

De regulă, plutonul este scos din încercuire de către alte forţe.
Pentru ieşirea din încercuire se utilizează următoarele procedee:
1) ieşirea independentă prin acţiuni ofensive, din interiorul raionului spre forţele proprii;
2) acţiunea ofensivă executată în cooperare cu forţele din afara încercuirii, care atacă concomitent din sens opus pe această direcţie cu realizarea joncţiunii pe un aliniament de întâlnire stabilit;
3) scoaterea din încercuire a forţelor prin acţiuni ofensive, executate de pe teritoriul liber, până în raionul forţelor încercuite.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:38 | Сообщение # 4
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Cercetarea prin luptă

Cercetarea prin luptă se execută în scopul procurării de date şi informaţii asupra dispozitivului de luptă şi a sistemului de lovire al inamicului care nu au putut fi obţinute prin alte procedee de cercetare sau acţiune, precum şi de a verifica veridicitatea unor informaţii obţinute anterior.

Cercetarea prin luptă se planifică şi se execută ca urmare a ordinului eşalonului superior. Ea poate fi folosită şi ca mijloc de a menţine inamicul sub presiune prin cucerirea unor puncte decisive din teren.

Modul de pregătire şi desfăşurare a cercetării prin luptă este similar acţiunii ofensive.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:39 | Сообщение # 5
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Raidul

Scopul raidului poate fi: distrugerea unor instalaţii (obiective importante), capturarea sau eliberarea de prizonieri şi dezorganizarea conducerii sau funcţiilor de sprijin ale luptei inamicului.

Grupa (Plutonul) poate executa raidul în cadrul plutonului (companiei) în formele luptei armate.

În funcţie de situaţie, subunitatea care execută un raid poate să nu se întoarcă în locul din care a plecat în misiune (în dispozitivul forţelor proprii, sau în raionul de staţionare ales pe teritoriul ocupat de inamic) urmând ca în această situaţie să ducă acţiuni împreună cu formaţiunile de rezistenţă.
Când forţele proprii se găsesc în ofensivă, compania (plutonul) care execută raidul va acţiona în întâmpinarea acestora, fără a se mai întoarce în vechiul raion de dispunere.

Durata unui raid executat de companie este de 2-3 zile. Când plutonul acţionează independent durata raidului poate să fie de până la 2 zile.

Pe timpul raidului grupa poate acţiona ca patrulă de siguranţă pe timpul deplasării şi staţionării, iar pentru atacul obiectivelor, în cadrul subunităţii de asalt (atac şi distrugere) sau al subunităţii de sprijin.
Pe timpul raidului executat de către companie, plutonul poate acţiona ca pichet mobil de cap pe timpul deplasării şi staţionării, iar pentru atacul obiectivelor, în cadrul forţelor de asalt (atac şi distrugere) sau al celor de sprijin

Raidul se pregăteşte la macheta terenului pe care se vor marca obiectivele ce urmează a fi nimicite sau distruse şi în funcţie de posibilităţi, într-o porţiune de teren asemănător cu cel în care se vor duce acţiunile.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:41 | Сообщение # 6
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Incursiunea

Incursiunea ca procedeu de luptă se organizează, de regulă, pentru nimicirea (distrugerea) sau capturarea unor forţe şi mijloace ale inamicului, precum şi pentru producerea de panică şi nelinişte în rândurile acestuia.
Incursiunea se execută în toate acţiunile, pe timp de noapte sau în alte condiţii de vizibilitate redusă.

Scopul incursiunii este de a nimicii (distruge) subunităţi, puncte de comandă, centre de transmisiuni, instalaţii de rachete sau de radiolocaţie şi radionavigaţie, noduri de comunicaţii, lucrări de artă, depozite, posturi de poliţie, posturi de pază şi îndrumare a circulaţiei; a descoperi noi obiective existente în dispozitivul inamicului, precum şi a captura documente, tehnică de luptă şi prizonieri.

Pentru executarea incursiunii plutonul se fracţionează pe următoarele elemente (echipe):
1) de asalt;
2) de sprijin;
3) de înlăturare a barajelor.

Activităţile de pregătire şi desfăşurare sunt similare celor stabilite la incursiunea ca procedeu de cercetare, cu diferenţa că la ajungerea la obiectiv echipa de asalt atacă obiectivul şi îl nimiceşte (distruge), apoi se întoarce în dispozitivul propriu.
CodruДата: Marţi, 03.12.2013, 00:42 | Сообщение # 7
Grupa: Administratori
Mesaje: 2035
Reputatia: 60
Atacul demonstrativ

Atacul demonstrativ se execută la ordinul eşalonului superior şi este o acţiune executată de către subunităţi pe o direcţie pe care nu se urmăreşte obţinerea deciziei (direcţie secundară), în scopul inducerii în eroare a inamicului; el trebuie să fie suficient de credibil pentru a obţine acţiunea dorită a inamicului.

El se desfăşoară fără a avea contact nemijlocit cu forţele luptătoare ale inamicului, acţiunea constând, de regulă, în folosirea focului şi fumului, a mijloacelor de război electronic şi tehnicii de comunicaţii, precum şi a deplasării forţelor.

Pe timpul atacului demonstrativ grupa de infanterie acţionează în cadrul eşalonului superior.
OaspeteДата: Duminică, 17.03.2024, 13:17 | Сообщение # 8
Grupa: Vizitatori
Mesaje:
Reputatia: off





procedee ale ofensivei
Forum » Disciplinile de instruire » Tactica generală » Alte procedee specifice ofensivei
  • Pagina 1 din 1
  • 1
Căutare:
Răspuns nou
Prenume:
Textul mesajului:
Opţiunile mesajului:
Cod de securitate:

Copyright MyCorp © 2024
uCoz